La 17 iunie 1910 a avut loc zborul primului avion conceput, realizat şi pilotat în România de inginerul Aurel Vlaicu, zbor care a avut loc pe Dealul Cotrocenilor, în Bucureşti. Era primul „avion naţional” – avion realizat de un român pe pământul României. Deşi n-a zburat decât vreo 50 de metri la o înălţime de 3-4 metri, Vlaicu a fost peste măsură de bucuros.
Cine nu a auzit de primul aviator și de inventatorul Aurel Vlaicu, cel care este considerat primul român care s-a ridicat în cer cu un aparat de zbor conceput, realizat și pilotat chiar de el. Pentru începutul secolului XX, performanța lui Vlaicu era una uriașă. Poate că, următoarea comparație nu pare a fi cea mai potrivită, dar ea ar fi similară cu inventarea de către un român a unui aparat de călătorit… în timp.
Aurel Vlaicu ar fi vrut să zboare deasupra Bistriței
Cu aparatul A. Vlaicu No. II, construit în atelierele Şcolii Superioare de Arte şi Meserii din Bucureşti, Aurel Vlaicu a început, în primăvara anului 1911, o nouă serie de zboruri demonstrative efectuând un turneu prin principalele oraşe din ţară. În acest context se cuvine reliefată participarea sa la serbările jubiliare organizate la Blaj de Societatea ASTRA din Sibiu şi zborul efectuat de Vlaicu în ziua de 16/29 august 1911, zbor admirat de cei peste 30.000 de participanţi la acest eveniment.
La începutul lui septembrie, conform presei de limba română, puțină la număr, din vremea respectivă: ” Ținutul Bistriței și al Năsăudului a fost între acelea dela început când mai întîi s-a lansat știrea turneului, a chemat pe neîntrecutul aviator român”. Așa că, încă din timpul turneului de la Blaj și Sibiu ” mulți grăniceri grăbiseră la Bistrița, în nădejdea că vor vedea pe Vlaicu în sbor falnic. Totuși, părțile acelea (n.red.- ale Bistriței) au fost lăsate spre sfârșitul seriei de ascensiuni deja proiectate, fiind mai lăturalnice și pentru că s,a pus încredere în îndatinarea de-a avea acolo toamna cel mai frumos și mai statornic anotimp”.
Cu toate acestea, așa cum se știe, vremea nu a ținut cont niciodată de dorințele oamenilor, așa că, tot în presa de limba română, apare în continuare și necazurile aduse de ploile ce curgeau mai ceva ca înaintea potopului: ” Statornică a fost însă ploaia și de la 12 până la 24 septembrie nu a fost nicio singură zi fără sloată”.
Zborul a fost anulat din cauza ploii și a inundațiilor
Zborul fusese anunțat, mai întâi, pe 2 (15) septembrie, dar, din cauza ploii ce nu se mai oprea, acesta fusese amânat tocmai pe 24 septembrie. Evident, spre locul de unde trebuia să decoleze Vlaicu cu aeroplanul său, actualul aerodrim de la Unirea, s-au îndreptat ceo mai ”neobosiți admiratori ai Șoimului Ardealului, țăranii români din toate părțile, mai numeroși cei din îndepărtări mari, în speranța că doară la Bistrița e vreme mai bună decât la ei acasă. Asemenea, și studenții dela Năsăud plecaseră, in corpore, cu profesorii și cu toți intelectualii locului”.
Cu toate acestea, la Bistrița ”ploua fără milă și fără întrerupere”. Mai mult, ploile au adus cu ele și inundații în toată zona Bistriței, Năsăudului, Someșul ieșind, se pare la Dej: ” Numai dinspre Dej n,a mai putut străbate nimeni, căci n,a mai putut circula trenul, în acelaș timp s,a vestit că s,a prăbușit podul de la Năsăud”.
Cine a fost Aurel Vlaicu?
Aurel Vlaicu a construit avioane care au rămas în istoria aviației românești și a aviației mondiale. Un geniu al mecanicii, crescut de la origini umile până la faima internațională și un aviator cu un curaj temerar, Vlaicu a fost o figură importantă a revoluției tehnologice extraordinare din secolul XX, care a învins gravitația și a adus omul în ceruri. A murit în septembrie 1913, la 31 de ani, în timp ce încerca să traverseze Carpații la bordul aparatului său de zbor. Dispariţia lui a fost deplânsă precum cea a unui erou național și a unui semizeu al aviației timpurii.
Născut la 7 noiembrie 1882, într-un mic sat din Transilvania, Aurel Vlaicu a fost un renumit inginer, inventator, constructor de avioane și pilot român care, în decursul unei cariere extrem de scurte, a devenit unul dintre inovatorii celebri ai primelor decenii de zbor. A studiat la Budapesta și München și a devenit pentru o vreme protejatul fraților Opel, înainte de a-și dedica viața proiectării, construirii și pilotării propriilor avioane. La fel ca mulți dintre pionierii aviației, Vlaicu a fost ucis de pasiunea sa. A murit foarte tânăr, la doar 31 de ani, în 1913, în timp ce încerca să zboare cu cel de-al doilea aparat deasupra Carpaților.
