Pro Politica vă invită în zilele de final de 2023 și de început de 2024 la o serie de analize a anului electoral care urmează. Vom vorbi în contextul complicat național, european, dar și mondial despre alegeri, despre România și despre județul Bistrița-Năsăud.
Astăzi episodul 1: 2024, anul marilor provocări interne dar și externe. Context national și regional (1)
În anul super-electoral 2024 societatea românească, în diversitatea ei, va avea un cuvânt greu de spus și probabil îl va spune apăsat la fiecare rând de alegeri. Politic vorbind, după 10 ani de Iohannis, inclusiv trei de majoritate parlamentară și guvernamentală PSD-PNL, până și alegătorii așa-zis captivi se vor gândi de două ori în fața urnei. Memoria perioadei COVID riscă să joace un rol important, dar nu mai important decât problemele sociale provocate de revenirea istorică a inflației. Dacă adăugăm nivelul sentimentelor colective față de ce vine din exterior, spre exemplu umilitorul eșec cu repetiție de a integra spațiul Schengen și angoasele colective față de proximitatea războiului, tabloul frustrărilor care riscă să se descarce prin vot în 2024 e fără precedent în perioada de după anii 1990. Oricum, ceea ce se întâmplă în țările din jurul României ne pune pe gânduri, iar varianta pierderii războiului de către Ucraina ne dă tuturor fiori, fapt pe care îl vom analiza într-un material separat, la fel și pentru Moldovan și alegerile de acolo.
Provocări interne
Nu sunt deloc puține. Este ușor de observat că raportul forțelor politice face inevitabilă o alianță în perioada post-electorală, deci logica alternanței pare instituțional depășită. Numai că această observație analitică nu se poate transfera către o societate care se pregătește să-și descarce energiile negative în direcția votului de protest. Va fi deci tentată să gândească în termenii alternanței. Obsesie a elitei noastre politico-militaro-tehnocratice: obsesia proiectului de țară,lipsă la apel. Aparent acesta e un proiect eșuat al administrației Iohannis, impulsionată în acest sens mai ales pe vremea guvernării Cioloș-Dâncu. Totuși, continuă și azi să fie publicate articole, cărți, să fie organizate colocvii pe acest subiect. Un subiect-obsesie greu de înțeles pentru o țară care nu a rezolvat multe din restanțele tranziției și integrării, dintre care democratizarea e probabil cel mai departe de a fi atins. Dar tocmai pentru a o evita e nevoie de legitimarea unui « proiect de țară ».
Aici mai adăugăm situația economică, inflația, sărăcia unei mari părți de populație și tabloul nu e complet dacă nu adăugăm și tot mai evidenta nevoie de schimbare la mai toate nivelurile administrației locale, județene și naționale. Provocările sunt multe și le vom explica într-un alt episode al sintezelor ProPolitica.
Provocări externe.
Sunt și ele foarte multe, acum doar le vom prezenta în linii mari- Războiul din Ucraina, tensiunile din Serbia, Europa care nu mai poate susține războiul din Ucraina. Aici, evident, Rusia care va sprijini orice fel de tensiuni sau chiar conflicte interetnice, confesionale sau pentru autonomie. 2024 nu va fi ușor nici din acest punct de vedere, mai ales că, UDMR, va scoate baionetele la alegerile locale și va vorbi despre autonomia locală la EUROalegeri, în contextul subsidiarității și a rescrierii de granițe, autonomia culturală fiind o chestiune din ce în ce mai des auzită în capitalele UE: Berlin, Viena, Budapesta, Paris- Unitate în diversitate etnică și culturală, scenariu ce intră într-un sezon nou. Tema anti-migrație va deveni dominantă în politica europeană în 2024 și în anii viitori, inclusiv în alegerile naționale care vor avea loc, de exemplu în Austria și Belgia. Și alte state membre ale UE (Olanda, Germania, Franța, Italia, Suedia), pe lângă cele deja cunoscute ca ostile migrației din zone non-UE (Ungaria, Slovacia), își vor schimba abordările politice și sociale generoase din domeniul migrației, în favoarea unor abordări mai conservatoare și mai restrictive. Partidele pro-UE din Parlamentul European vor reuși cu greu să formeze o nouă majoritate pro-europeană, iar negocierile dintre PPE, PSE, Renew Europe și Verzi vor fi lungi și dificile, de-a lungul întregii veri. Am putea asista la o premieră în istoria UE – o majoritate parlamentară asigurată de 4 grupuri parlamentare, ceea ce va complica negocierea noii formule de conducere a UE.
Și din punct de vedere informativ avem probleme:
- Lipsa de informații IN TIMP REAL din spațiul ex-sovietic, respectiv Transnistria, Găgăuzia și, evident, Rusia, unde stăpânesc atotputernicele FSB și GRU.
- O altă mare dilemă informativă este Bucovina cu Cernăuți cu tot, unde există o presiune constantă asupra liderilor de comunități românești- raioanele Suliță, Adâncata, Putila, Vijnița, Storojineț, Cernăuți, cam toți fiind racolați de SBU , serviciu de informații ucrainean care nu va fi niciodată un aliat al României. De asemenea, secesiunea, mă rog, autonomia culturală, rămâne tema preferată a UDMR și a partidelor entice satellite, dar și a AVO (serviciul secret maghiar) , cel care susține acele grupări din țara vecină ce se manifestă pe față în vederea recreării Ungariei Mari sau chiar a vechiului Dualism într-o formă a statelor federale, așa cum apare în documentul semnat de împăratul Carol de Habsburg, cel care propunea, prin intermediul manifestului din 11 noiembrie 1918, ”Către popoarele mele credincioase”, reorganizarea imperiului pe baze federale.
EPISODUL 2: 2024, anul marilor provocări interne dar și externe. Context European. Anul marilor schimbări.
