Deputații au respins joi cele trei proiecte ale UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc şi autonomia culturală a comunităţii maghiare din România.
În acest context, deputatul liberal Diana Morar a susținut o declarație de la tribuna Camerei
DIANA MORAR: România ca stat unitar și indivizibil are în vedere toate cele trei elemente constitutive ale statului în ansamblu: teritoriu, populație și suveranitate. Nici unul dintre principale elemente nu poate fi împărțit, în sensul de a fi sub stăpânirea altor state sau altor puteri ori unor organizații etnice.
Observând cele trei materiale cu un vădit caracter revizionist se constata că se urmărește, de fapt, federalizarea Transilvaniei, prin crearea așa-zisului Ținut Secuiesc și impunerea unor organisme pe criteriu etnic maghiar în județe, care sa dispună de un drept de veto asupra hotărârilor organismelor constituționale ale administrației locale românești.
În lumina Constituției țării față de care au jurat credință, autorii celor trei proiecte sfidează grav bunul simț și legea supremă a țării. Referirile la Constituția României din aceste propuneri legislative sunt lacunare în mod intenționat. Se încalcă în mod flagrant toate articolele din legea fundamentală de la 1 la 6 inclusiv care statuează că Romania este stat suveran, independent, unitar si indivizibil. Articolul 4 alin 2 din Constitutie este cât se poate de clar: România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine social!
Trăind de secole alături de unguri, sași, secui, armeni, evrei ș.a., românii ardeleni au dobândit experiența alterității. Așa au învățat, dincolo de momentele tensionate, să accepte calitățile și defectele celorlalți, dar și să le respecte valorile și tradițiile, conferind lumii transilvane acea unicitate pe care o numim azi „ o lume a toleranței”. Transilvania de astăzi, nu mai este cea de altădată. Ea a devenit o lume a toleranței în care toți locuitorii săi se simt egali și la ei acasă. Secretul cultivării patriotismului generos și curat, neîndreptat împotriva altor patriotisme, este dat de sinceritatea în credință, iubire, dialog, dreptate și, peste toate, bunătate, însă nicidecum să-ți sacrifici poporul, să sacrifici patrimoniul comunitar și compatrioții, pentru a face pe plac străinului, adică, vorba lui Grigore Alexandrescu, să fii „coadă de topor”.Situația de acum se aseamănă cu vremurile trecute și mai nou cele recente din vecinătatea noastră. Astfel Din copilul răsfățat al Europei, Ungaria a ajuns sa cocheteze cu Vladimir Putin de care își leagă speranțele în obținerea unui nou Dictat asupra Transilvaniei. Tocmai prin inițierea unor acțiuni autonomist teritoriale, cum sunt aceste proiecte de lege, extremiștii maghiari vizează provocarea și crearea unor conflicte interetnice artificiale, subversive antistatale în Transilvania, în ideea destabilizării României
singura oază de stabilitate în acest context extrem de complicat geo-politic, singura țară din regiune care a rămas neclintită în fața crivățului rusesc, mereu cu fața către Vest, SUA și NATO. Iată de ce este de-a dreptul cinic invocarea în aceste proiecte de lege că tocmai pentru prevenirea unor conflicte ar fi necesar ca România sa cedeze din integritate și prerogativele de suveranitate.
Primul articol din Constituție este, de altfel, argumentul suprem pentru lipsa de substanță a inițiativelor: (1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
Acestea sunt cele mai importante cuvinte care trebuie să rămână în mentalul colectiv chiar și după această încercare abuzivă de a confisca teritoriu romanesc. Acestea sunt cele mai puternice definiții ale națiunii noastre pe care noi, parlamentarii din partidele democratice, le vom apăra cu toate forțele
Liderul deputaților USR Ionuţ Moşteanu a cerut în plen, după vot, ca preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, să convoace de urgenţă Senatul şi vineri să respingă definitiv aceste propuneri.
Cu 260 de voturi pentru, 16 contra şi o abţinere, proiectele au fost respinse de deputați. De menționat este că votul final aparține Senatului.
