Marinel Rus, consilier local USR în Rebra susține că administrația locală a refuzat să-i pună la dispoziție cifrele exacte ale execuției bugetare din comuna Rebra pe 2022 (cât si cum s-a cheltuit din bugetul local) dar si cele de pe primele două semestre din 2023. Consilierul are dreptul să știe care sunt cifrele execuției bugetare, odată ca ales al comunității și nu în ultimul rând pentru că informația trebuie să fie publică. În Rebra toți banii din venituri se duc aproape pe salarii
“Lipsa de interes, transparență, neștiință, nepricepere și/sau rea voință, că de muncă nu se poate spune “la câte proiecte s-au implementat și/sau urmează să fie implementate” în UAT Rebra. Doar astfel putem interpreta absența unui răspuns pentru o solicitare banală, de bun simț, care ar trebui să clarifice cheltuielile UAT Rebra pentru anii 2022 și 2023 (trimestrele I și II)!”, a transmis USR Bistriţa-Năsăud, într-un comunicat de presă.
Potrivit informațiilor obținute de Bistrița Express din datele Minsiterului Dezvoltării comuna în cauză a cheltuit în 2022 o suma echivalenta cu veniturile proprii doar pe salariile personalului (1,941 milioane) in timp ce veniturile proprii totale ale comunei sunt de doar 2,135 milioane lei la un buget total de 7,584 de milioane Comuna nu a avut bani din fonduri UE din exercițiul financiar 2014-2022 si nici din PNRR s s-a bazat pe subvenții de la bugetul de stat.. A cheltuit peste 700 de mii de lei cu asistența socială și 2,2 milioane de lei cu bunurile si serviciile. E vorba însă de date generale, dewtaliiel execuției bugetare nefiind accesibile
1 Comment
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in perioada comunistă vechi de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Au existat mai multe initiative cu argumente in favoarea reformei administrativ-teritoriale, dar fără vreo reactie din partea clasei politice:
(Vezi: https://ccir.ro/2023/04/18/apel-ccir-reorganizarea-administrativa-romaniei-ar-trebui-sa-devina-o-axa-prioritara-pentru-guvernanti/)
Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
Intre timp a fost depus in Parlament un proiect de lege cu privire la transformarea celor 40 de județe prin comasare într-un fel de regiuni, dar care să-si păstreze denumirea de „Județ” prevăzută in constitutie. Proiectul de lege mai prevede reducerea numărului de Unităti Administrativ-Teritoriale (UAT) de la aproximativ 3300 câte avem în prezent, la 1300 de UAT-uri, astfel ca o comună să aibă minim 5.000 de locuitori, iar un oraș minim 10.000 de locuitori.
(vezi si:https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Camera Deputaților a respins proiectul, urmând să fie dezbătut la Senat.