România va avea un nou serviciu de informații cu personalitate juridică, pe lângă cele deja existente. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a publicat un proiect de lege care vizează transformarea Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA, spionajul militar) într-un serviciu secret cu personalitate juridică. Proiectul prevede că DGIA va rămâne în subordinea ministrului Apărării, dar pe lângă finanțarea de la buget va putea atrage fonduri din ”alte surse legal constituite”, ceea ce înseamnă că va putea înființa societăți comerciale la care să fie acționar, dat fiind că va avea personalitate juridică.
La ora redactării acestui material, România mai are următoarele servicii de informații : Serviciul Român de Informaţii – Serviciul de Informaţii Externe – Departamentul General de Informaţii şI Protecţie Internă – Serviciul de Pază şi Protecţie – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – Direcţia de Informaţii a Armatei
Proiectul legislativ prevede că Direcția Generală de Informații a Armatei va putea face filaje, interceptări de comunicații și percheziții cu mandat de la judecător. În actuala lege care guvernează activitatea DGIA (Legea nr. 346/2006) nu apare explicit dreptul instituției de a derula aceste acțiuni, dar se arată că Direcția ”coordonează aplicarea măsurilor contrainformative”.
O altă noutate din proiectul de lege este că Direcția Generală de Informații a Armatei va putea angaja personal civil. Potrivit informațiilor G4Media, această prevedere are ca scop atragerea de personal civil specializat în IT, dat fiind că noua lege prevede responsabilități clare ale DGIA în domeniile securității și apărării cibernetice.
În plus, proiectul prevede că apariția a trei noi posturi de conducere: un prim-adjunct și doi adjuncți ai directorului general.
O altă noutate este și modul de demitere a directorului general al DGIA. Dacă în actuala lege era prevăzut doar faptul că directorul general e numit de ministrul Apărării, proiectul prevede că ministrul Apărării îl numește și îl și demite pe directorul spionajului militar. Ca și în actuala lege, pentru numire e nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Proiectul inițiat de MApN instituie protecția acordată personalului DGIA și garanții că angajații acoperiți care au fost deconspirați. Acest aspect este extrem de important pentru colaboratorii DGIA din teatrele de operațiuni, care pot fi astfel extrași și protejați de instituție în cazul deconspirării.
Proiectul de lege arată că parlamentul va avea control asupra activității specifice a Direcției Generale de Informații a Apărării. Anual sau la cererea Parlamentului, ministrul apărării naționale prezintă rapoarte cu privire la activitatea Direcției Generale de Informații a Apărării.
Care este motivul reorganizării? Ministerul Apărării arată în nota de fundamentare că ”asigură o delimitare clară a atribuțiilor de cele ale Statului Major al Apărării”., Ministerul invocă ”contextul geopolitic turbulent și impredictibil”, dar și ”exigențele partenerilor euro-atlantici”.
Proiectul este asumat de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr (PSD). Tatăl lui Tîlvăr a fost șef al Contrainformațiilor din Vrancea (o direcție a Securității, poliția secretă comunistă), înainte de decembrie 1989.
Principalele prevederi din proiect:
Art. I. – (1) Direcția Generală de Informații a Apărării este structura centrală a Ministerului Apărării Naționale, subordonată nemijlocit ministrului apărării naționale, cu atribuții în domeniul securității naționale, cu personalitate juridică, care desfășoară misiuni și activități de identificare, cunoaștere, prevenire, combatere și contracarare a riscurilor și amenințărilor interne și externe, militare și nonmilitare și de limitare a vulnerabilităților, la adresa securității naționale în domeniul apărării.
