SINTEZE: Sondaj AVANGARDE: PSD, 31%, PNL, 21, AUR, 19 procente. Alegeri europarlamentare. Cum arată calculele politice (prima analiză)

Un  sondaj realizat de Avangarde la comanda PSD, în perioada 20 – 28 septembrie, îi poziționează pe social-democrați pe primul loc în intenția de vot, formațiunea politică la conducerea căreia este Marcel Ciolacu fiind urmată de PNL, AUR și USR.

Astfel, 31% din totalul respondenților au indicat că vor vota PSD la alegerile europarlamentare de anul viitor, potrivit documentului consultat de PS News. 21% au răspuns că vor vota cu PNL, 19% cu AUR și doar 13% cu USR.

Și partidul SOS al Dianei Șoșoacă are șanse să intre în Parlamentul European. Potrivit sondajului Avangarde, partidul SOS a ajuns la 5% în intențiile de vot, la egalitate cu UDMR.

Date despre sondaj:

Sondajul a fost realizat de Avangarde în perioada 20 – 28 septembrie, telefonic, pe 994 de respondenți. Eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,2%.

Alegeri europarlamentare. Cum arată calculele politice

Anul electoral 2024 începe cu alegerile europarlamentare, așa că, marile familii europene încep să se poziționeze deja în contextul viitorului scrutin electoral. În prezent sunt 705 europarlamentari, dar numărul acestora va crește în 2024 la 720 după ce 12 state vor primi locuri suplimentare.

Partidele mainstream domină actualul parlament

Actualul parlament este dominat de două grupuri politice mari EPP (Grupul Partidului Popular European) din care fac parte PNL, UDMR și PMP la nivelul României și S&D (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), grup din care face parte PSD. Pe lângă acestea mai există cinci familii europene, fiecare cu un număr mai mic de locuri decât cele două grupuri mari. Acestea sunt Renew Europe, din care face parte USR, precum și REPER, Verzii (EFA), din care face parte Partidul Verde din România, Identitate și Democrație, un grup ultraconservator și ultranaționalist care nu are niciun reprezentant în România, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) care îi au ca reprezentanți ai României pe cei de la AUR și PNȚCD și Grupul Confederal al Stângii Unite Europene, grup care nu are niciun reprezentant din România.

Chiar dacă atât în EPP, cât și în S&D există grupări populiste, ele nu se află în centrul politicilor făcute de cele două grupuri europene. Populiștii încearcă să se grupeze în diverse familii precum Identitate și Democrație sau ECR, dar momentan Parlamentul European rămâne dominat de forțe politice mainstream. Lucrurile s-ar putea schimba însă după viitoarele alegeri.

O ascensiune a extremei drepte

Șansele sunt ca partidele din zona extremei drepte, ultranaționaliste, ultraconservatoare și eurosceptice să obțină mai multe voturi în 2024 și deci, o influență mai mare în politica europeană. Partidele mainstream ar putea pierde voturi importante și odată cu ele, influența lor se va diminua la nivel european, așa cum arată și un studiu realizat de Politico.

Potrivit sondajelor de opinie, dacă alegerile ar avea loc astăzi, Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), grup care conține partide din zona extremei drepte, ar deveni al treilea grup ca mărime din Parlamentul European – la egalitate cu grupul centrist Renew – cu 89 de locuri. Acest lucru ar reprezenta un câștig masiv de 23 de locuri de la alegerile din 2019 pentru ECR. Cea mai mare parte a creșterii ar veni din partea partidului de extremă-dreapta al premierului italian Giorgia Meloni, Frații Italiei. Totodată și AUR ar aduce parlamentari pentru ECR, la fel și PiS din Polonia.

În mod similar, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație ar obține câștiguri considerabile – 77 de locuri – o creștere de 15 locuri față de prezent, determinată de recenta ascensiune a Alternativei pentru Germania (AfD) în sondajele din țară.

O continuare a guvernării de centru?

Socialiștii și Democrații de centru-stânga, ar câștiga două locuri păstrându-și locul al doilea în Parlament, cu 145 de locuri. Renew ar scădea cu 12 locuri pentru egalând ECR pe locul al treilea, iar EPP ar rămâne pe prima poziție. Cei mai mari perdanți ai alegerilor ar fi Verzii, care ar păstra doar 48 de locuri, o pierdere de 24 de locuri, în timp ce grupul Stânga ar câștiga opt locuri, dar ar rămâne cel mai mic grup din Parlament, cu 45 de locuri.