Jumătate dintre cei chestionaţi în cadrul unui sondaj de opinie naţional realizat de INSCOP la comanda News.ro spun că în mod sigur ar merge la vot dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, în timp ce aproape un sfert afirmă că în mod sigur nu ar merge să voteze. PSD este pe primul loc în intenţiile de vot, cu 31%, urmat de PNL şi AUR, la diferenţă de sub 1 procent. În cazul întregului eşantion, care include toţi votanţii, indiferent dacă merg sau nu să-şi exercite dreptul de vot, dar care şi-au declarat opţiunea pentru un singur partid, PSD se menţine pe primul loc, însă poziţia a doua revine AUR.
Intenţia de a merge la vot a fost evaluată pe o scală de la 1 – sigur NU, la 10 – sigur DA, întrebarea fiind: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cât de sigur sunteţi că aţi merge să votaţi?”.
Ponderea celor care aleg nota 10 – sigur DA este foarte mare în comparaţie cu prezenţa efectivă întregistrată la scrutinele anterioare.
PNL și AUR, diferență de sub un procent
În ceea ce priveşte intenţiile de vot, întrebarea a vizat o listă fixă de partide, fiind: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare şi ar participa urmatoarele partide/ alianţe politice, dvs. cu candidaţii cărui partid/ alianţe aţi vota?”.
- 31% ar vota cu PSD
- 20,4% ar opta pentru PNL
- 19,7% ar vota cu AUR
- 12% ar vota USR
- UDMR – 4,6%
- SOS (partidul Dianei Șoșoacă) – 3,1%
- Partidul Verde 2,7%, PMP – 1,7%, Pro România 1,5%
- Forţa Dreptei 1%, REPER – 0.7%, alt partid – 1,6%.
AUR, pe poziția a doua în rândul celor care au optat pentru un singur partid
Respondenţii care doar au optat pentru un partid din listă, indiferent dacă merg sau nu vot, fiind excluşi nehotărâţii, au exprimat următoarele opţiuni:
- PSD – 29,1%
- AUR – 22,4%
- PNL – 20,4%
- USR – 11%
- Celelalte formaţiuni sunt sub pragul electoral de 5% necesar intrării în Parlament.
„INSCOP Research a decis să publice în mod transparent intenţia de vot raportată la două categorii distincte de respondenţi: aşa numiţii votanţi cei mai mobilizaţi, adică respondenţii care aleg un partid din listă, şi declară că ar merge în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (37,8% din totalul eşantionului), respectiv respondenţii care aleg un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (63,8% din totalul eşantionului). Ce constatăm din date este că PSD şi PNL obţin scoruri uşor mai bune pe votanţii foarte mobilizaţi, în timp ce AUR obţine scoruri mai bune pe votanţii care au o opţiune politică, indiferent de cât de mobilizaţi sunt. În acest moment nu putem vorbi despre tendinţe foarte clare de evoluţie/involuţie a intenţiei de vot. În următoarele luni, conturarea acestor tendinţe va depinde în mare măsură de modul în care va evalua populaţia mersul economiei, al preţurilor, precum şi de politicile publice cu impact major precum cele legate de taxe, salarii sau pensii. De asemenea, un rol important asupra evoluţiei intenţiei de vot îl vor avea şi subiecte din afara spectrului politicilor guvernamentale precum cazuri de corupţie sau situaţii de criză neprevăzute”, explică directorul general al INSCOP Research Remus Ştefureac.