Aproape o treime dintre europeni, scrie The Guardian, votează acum pentru partide populiste, de extremă dreapta sau de extremă stânga, cu un sprijin larg pentru politica anti-sistem care crește pe tot continentul. Analiza vine în contextul în care, în iunie 2024, țările din Uniunea Europeană vor vota, din nou, pentru un alt Parlament European.
Analiza efectuată de peste 100 de politologi din 31 de țări a constatat că, la alegerile naționale de anul trecut, un procent record de 32% dintre alegătorii europeni au votat pentru partide anti-sistem, față de 20% la începutul anilor 2000 și 12% la începutul anilor 1990.
Cercetarea, condusă de Matthijs Rooduijn, politolog la Universitatea din Amsterdam, a constatat, de asemenea, că aproximativ jumătate dintre alegătorii anti-sistem susțin partidele de extremă dreapta – iar aceasta este cota de vot care crește cel mai rapid.
Extremele politice au o balanță înclinată spre dreapta
Ca un semn al măsurii în care ascensiunea extremei drepte nativiste și autoritare a deplasat politica europeană spre dreapta, cercetătorii au luat în considerare clasificarea câtorva dintre cele mai cunoscute partide de centru-dreapta de pe continent ca fiind la limita extremei drepte.
„Am discutat mult despre reclasificarea conservatorilor din Marea Britanie, a VVD-ului lui Mark Rutte din Olanda, a partidului Les Républicains din Franța și a ÖVP din Austria”, a declarat Rooduijn. „În cele din urmă nu am făcut-o, deoarece nativismul nu era punctul lor central. Dar am putea să o facem în viitor”.
În acest an, au fost identifice 234 de partide anti-sistem din întreaga Europă, inclusiv 165 de partide populiste (majoritatea fie de extremă stânga, fie de extremă dreapta). De asemenea, 61 de partide sunt clasificate ca fiind de extremă stânga și 112 de extremă dreapta (majoritatea, dar nu toate, populiste).
Noi categorii de votanți ai extremei drepte
O multitudine de factori stau în spatele tendinței, potrivit cercetătorilor, care au examinat partidele care au câștigat cel puțin un loc sau 2% din voturi la alegerile parlamentare naționale din 1989.
„Partidele de extremă dreaptă, în special, și-au lărgit cu adevărat baza de alegători și formează coaliții de alegători cu preocupări foarte diferite”, a spus Daphne Halikiopoulou, politolog la Universitatea din York și co-autor al studiului.
Oamenii care votează acum extrema dreaptă sunt persoane „care nu obișnuiau să o facă și nu te-ai aștepta să o facă: femei în vârstă, alegători urbani, clasa de mijloc educată. Sunt oameni dispuși să schimbe democrația cu altceva, spunând: „Știu că acest lider este autoritar – dar cel puțin va aduce stabilitate economică”, precizează Daphne Halikiopoulou.
