După pierderea funcției de secretar general al PNL, funcție deținută în timpul mandatului de președinte al lui Ludovic Orban, deputatul Robert Sighirtău, ales parlamentar în 2020 pe listele PNL BN la intervenția lui Orban, a încercat să rămână în ”grațiile” președinților care au preluat partidul Florin Câțu și acum Nicolae Ciucă. Cu toate acestea, în ultimele luni, Sighiartău a avut mai multe ieșiri publice în care a criticat foarte tare PSD dar și faptul că PNL a continuat să guverneze alături de social-democrați. Cert, ultima sa declarație făcută la Prima TV a reușit să înfurie liderii PNL.
Ce a spus Sighiartău?
Deputatul PNL Robert Sighiartău a declarat marţi că preşedintele PSD Marcel Ciolacu vrea să aducă PNL într-o situaţie fără ieşire, ca până în decembrie să accepte liste comune şi că acesta vrea să ajungă preşedintele României, astfel că are nevoie de un PNL slăbit care să îl legitimeze în turul doi dacă ajunge cu George Simion. „Noi dacă vom merge în varianta asta, e clar că PNL riscă să dispară”, a afirmat Sighiartău, precizând că el crede că până în decembrie, PNL trebuie să îl dea afară pe Ciolacu şi să refacă în ochii electoratului ceea ce a stricat când a adus PSD la guvernare. „Strategia lui Marcel Ciolacu este una clară, de a aduce PNL într-o situaţie fără ieşire, ca până în decembrie să acceptăm liste comune. Sper să nu se întâmple asta”, a spus Robert Sighiartău în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News. El a arătat că este ”împotriva formării unei alianţe cu liste comune dintr-un motiv foarte simplu, şi anume că PNL a pierdut deja foarte mult din această alianţă şi pe termen lung va fi pusă în pericol şi stabilitatea României”.
Reacția liderilor PNL
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat miercuri că Robert Sighiartău nu mai reprezintă de mult poziţia oficială a PNL, după ce acesta a atacat într-o emisiune PSD şi pachetul de măsuri fiscale prezentat public de Guvern. ”Din păcate, nu toţi înţeleg greutatea momentelor şi importanţa momentului. Suntem în această coaliţie cu PSD, avem de luat decizii grele pentru România”, a afirmat Stroe.
”Domnul Sighiartău nu mai reprezintă de mult poziţia oficială a PNL şi dacă e să ne uităm pe declaraţiile sale publice, sunt centrate exclusiv pe cât de rău, de apocaliptic este scenariul următor, cât e rău e partidul din care face parte. Nu aş comenta ce a spus pentru că săptămână de săptămână avem câte o ştire de genul ăsta din partea domnului Sighiartău”, a afirmat purtătorul de cuvânt al PNL într-o intervenţie la Digi24. Ionuţ Stroe a adăugat:”E regretabil că în momente cu decizii de stat dificile şi importante pentru România, avem chiar şi noi în partid speculaţii politice de acest fel. Din păcate, nu toţi înţeleg greutatea momentelor şi importanţa momentului pentru România”.
”Suntem în această coaliţie cu PSD, avem de luat decizii grele pentru România, care să echilibreze sistemul bugetar, să aibă această ţară în continuare şansa stabilităţii şi dezvoltării. Este un lucru pe care l-am discutat şi agreat şi cu partenerii noştri externi, Uniunea Europeană, aşa că orice fel de speculaţii cu iz politic sau chiar izoteric apropo de ghinionul acesta permanent pe care îl invocă domnul Sighiartău nu îşi au locul”, a mai afirmat Ionuţ Stroe..
PNL BN a rămas cu un singur parlamentar: deputatul Diana Morar
Ajuns în vârful PNL, deputatul Robert Sighiartău va da uitării județul pe a cărei liste a fost ales și se va implica în politici de nivel national, lăsând de izbeliște și PNL BN, lucrând doar cu o parte din primarii acestei formațiuni politice, sigur în funcție de interese. Fără a mai apărea în public în cadrul unor conferințe de presă, Sighiartău va încerca să conducă PNL prin intermediul poziției sale de secretar general, dar nu a reușit deloc acest lucru. Nici după pierderea funcției de secretar general, Sighiartău nu a revenit la ”bază”, preferând să își joace cărțile la București.
Aflat în acest moment pe o poziție destul de vulnerabilă pentru alegerile din 2024, Sighiartău își caută acum o variantă pentru anul viitor, un an greu din toate punctele de vedere, asta pentru că, o poziție eligibilă pe listele viitorului Bloc Democratic pare greu de obținut, dacă nu imposibil. Însă, cum în politică e never sai never, orice scenariu rămâne deschis.
De altfel, imediat după ce Ludovic Orban pleca din PNL pentru a construi Forța Dreptei, el era urmat de un alt parlamentar ales pe listele PNL BN, senatorul Ovidiu Florean, lăsând, practic ”cu ochii în soare” partidul pe a cărui liste a fost ales senator. În acest context, place sau nu place, Diana Morar rămâne singurul parlamentar care reprezintă PNL BN în Parlamentul României, cu activitate vizibilă și certă, atât la București cât și în teritoriu.
1 Comment
Motto:
„LINGĂUL și LICHEAUA sunt două din rolurile unui aceluiași personaj , numeros, hotărât de evenimentele unei epoci să ia asupră-și terminologia deficitară a vocabularului social. Și amândoi și licheaua și lingăul , sunt mai repede niște bolnavi ai unei epoci decât niște temperamente, nenăscuți, numai făcuți.”
(Tudor Arghezi- Rețete)
PNL nu mai există . Decaderea a început încă de la congresul de pomină din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, in care cel mai înverșunat dintre ei a fost Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
(Vezi: https://m.facebook.com/4media.INFO/videos/tr%C4%83d%C4%83torul-rare%C8%99-bogdan-florin-c%C3%AE%C8%9Bu-pre%C8%99edinte/328652985724586/
Ulterior s-a produs apropierea de PSD, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
Groparul PNL este Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la Guvernare ceea ce a dus la ruperea partidului, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „FortaDreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta. Prin urmare, actualul PNL este de fapt fostul PDL , despre care Traian Băsescu spune că se revendică de la Petre Roman si nu au nici o treabă cu Brăteanu.
După ce Iohannis le-a băgat liberalilor mortul in casă prin alianta cu PSD , PNL a scăzut drastic in sondaje, ajungând la 15%.
De altfel Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
Asadar, acest guvern al struto-cămilei PSDNL are în vedere o reforma fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv.
Klaus Iohannis considera ca măsurile fiscale incluse in “Ordonanta austeritătii” care urmează a fi adoptate in Parlament prin procedură de angajare a răspunderii Guvernului”sunt un pas în direcţia bună”. De asemenea, Rareș Bogdan ,admiratorul declarat al presedintelui Iohannis , spune că PNL a făcut „eforturi supraomenești” ca ordonanța austerității „să fie mai ingurgitabilă”.
Nimic însă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De aceea, Marcel Ciolacu ar face mai bine să-si asume răspunderea pe o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.
Din păcate, n-ai cu cine. PSD și PNL, aceeași mizerie!