În județul Bistrița-Năsăud, față de județele Cluj sau Mureș, partidele mai mici și fără reprezentare parlamentară nu sunt atît de vizibile din punctul de vedere al activității politice, în timp ce unele dintre ele nu mai funcționează în timpi reali de la alegerile parlamentare. Au trecut deja 3 ani din toamna lui 2020 iar prezența partidelor mici pe scena politică este încă nesimnificativă, deși, practice, am intrat în toamna preelectorală. Mai mult, atât AUR cât și USR și-au anunțat deja listele și candidații pentru euroalegerile din 6 iunie 2024, ceea ce ar trebui să bage în priză chiar și pe reprezentanții partidelor mici, deloc active între alegeri.
PPU-SL
Partid format în Bistrița-Năsăud de foști lideri ai ALDE, iar aici vorbesc de ex-senatorul Ioan Simionca și Sorin Roșu Mareș dar și de alți de democrat-liberali plecați din ALDE-le lui Tăriceanu și care nu a mai trecut testul alegerilor parlamentare, în timp ce povestea ”fuziunii” cu Pro România s-a dovedit un eșec total pentru Tăriceanu ieșit din jocul politic și Ponta care nu mai reprezintă mare lucru în afara PSD. În ceea ce privește PPU-SL din Bistrița-Năsăud, lipsa de activitate politică, absența din spațiul public al celor care au încercat construcția umanistă la Bistrița, și nu e pentru prima dată, nu ajută la punctele care ar fi trebuit să le înscrie acest partid. Practic, fostul senator Simionca s-a reintors la vechea sa meserie, cea de coregraf, în timp ce Mareș face ce știe el cel mai bine: proiecte europene pentru agricultură . Cotat cu 4% la nivel național, PPU-SL trăiește ”politic” la nivel național dar nu are forță la nivel local, județean sau regional. Doar cîțiva lideri sunt vizibili și aceia cu propria lor agendă politică. Pentru finele lui 2023 vom vedea aceiași absență în spațiul public, una condiționată de radicalizarea mesajului politic , fapt ce va afecta genul acesta de formațiuni politice.
Pro România
Vorbim despre un partid care aproape nu mai există, asta pentru că, oamenii care l-au construit aici, practic, nu mai fac nici ei politică. Faptul că s-a încercat o fuziune cu ALDE, e o chestiune care nu a ajutat pe nimeni cu nimic, în timp ce Grigore Timoce, Cristian Codărean sau Filip Moisil, politician cu vastă experiență electorală , au ieșit din jocul politic la scurt timp după ce lumea politică a fost lovită de Covid 19 dar și de hegemonia PNL-ului orbit de putere și de aroganța unor lideri care nu au priceput mare lucru din istoria politică post-Revoluționară a României. Pentru finele lui 2023, cel puțin la nivel județean, Pro România nu va mai funcționa, neavând nici lideri și nici infrastructură în teritoriu, fiind o altă formațiune politică făcută în jurul unui lider, Victor Ponta, dar care s-a dovedit ”inadaptabil” la o piața politică mereu în schimbare și singur fără PSD-ul care l-a propulsat pe funcția de premier al României.
ALDE – ALDE a trecut prin foarte multe transformări de la pierderea alegerilor parlamentare, Alianța pentru Bistrița-Năsăud fiind formula ideală pentru ALDE de-a obține voturi la alegerile locale. De atunci, situația politică e una în continuă mișcare, mai ales că la nivelul județului Bistrița-Năsăud schimbarea de leadership s-a făcut în mai multe etape după retragerea oficială a lui Ioan Țintean din politică. În acest moment, se poate spune că ALDE, practice, a dispărut politic, asta după ce la nivelul județului Bistrița-Năsăud, alianța formată de Călin Popescu Tăriceanu a semnat un document de fuziune cu PSD. Evident că, primarii în funcție aleși pe listele ALDE: Ioan Mate, Sever Mureșan, Traian Simionca, Ioan Cifor sau Gheorghe Bălăjan, consilierii locali sau cei județeni rămân înscriși în ALDE care încă funcționează la nivel national, asta pentru a nu le fi anulate mandatele, doar că, ei sunt, de facto, în PSD și candidați ai acestei formațiuni politice în iunie 2024. Mai mult, un alt interimar al ALDE, primarul din Romuli, Ioan Monița, este președinte al PSD Romuli, interimatul ALDE fiind preluat de Florin Puțura.
Alianța pentru Patrie și Forța Dreptei
Sunt două partide care sunt la început. APP-ul a fost a lui Liviu Dragnea și a lui Codrin Ștefănescu, foști lideri social-democrați și care au vrut să marșeze pe cartea naționalist-stângistă, o doctrină asemănătoare cu cea a PUNR-ului, încercând să ia din voturile PSD. Nu au reușit nimic: Dragnea face emisiuni pe FB și You tube despre mîncare iar Codrin Ștefănescu a dispărut, din nou, în neantul politicii românești. La nivel local, Viorel Cotuțiu, fost membru și lider al PUNR și PRM, are nevoie de oameni buni pentru a pune pe picioare acest partid. Un impediment serios a fost și vârsta lui Viorel Cotuțiu dar și lipsa logisticii. 2023, cert, nu a fost deloc un an bun pentru APP, partidul dispărând, practic, chiar și din zona marjei de eroare a sondajelor de opinie.
De cealaltă parte a baricadei ”doctrinare” este Forța Dreptei, ”reprezentată” la nivel de județ de senatorul Ovidiu Florean, plecat din PNL să îl susțină până la capăt pe Ludovic Orban. Deocamdată, nici Ovidiu Florean dar nici Forța Dreptei nu există politic în Bistrița-Năsăud și vom vedea dacă, sintagma ”proiect eșuat”, este una reală la finele acestui an.
Mai multe puteți reciti și aici: https://propolitica.ro/2021/12/27/sinteze-partidele-politice-din-bistrita-nasaud-fata-in-fata-cu-sondajele-si-provocarile-lui-2022-partidele-mici-lungul-drum-al-zilei-catre-noapte-predictii-2022-episodul-nr-1/
ÎN EPISODUL 2 ANALIZĂM : PARTIDA ROMILOR, UDMR, FORUMUL DEMOCRATIC GERMAN, IAR ÎN EPISODUL 3, PARTIDELE ECOLOGISTE, URMATE DE ANALIZE SEPARATE PENTRU USR, AUR, PNL, PSD