Prezent la Beclean, mai precis la Băile Figa, acolo unde a fost inaugurat noul Centru Social de Zi, o investiție de 5 milioane de euro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș a vorbit despre impozitarea multinaţionalelor, redevenţe mai mari pentru exploatarea resurselor României dar și despre redimensionarea administrațiilor locale, județene și cea centrală.
Vorbind despre pachetul de măsuri fiscale şi de reducere a cheltuielilor publice. Boloș a punctat că acesta ar trebui adoptat în luna septembrie, iar ulterior va fi făcută rectificarea bugetară. Potrivit ministrului Finanțelor, dacă aceste măsuri nu se aprobă, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7% din PIB, iar „orice zi de amânare nu face bine pentru sănătatea financiară a României”.
MARCEL BOLOȘ: „Măsurile acestea pe care acum le ia România, pentru ceea ce înseamnă măsurile fiscale şi cele de reducere a cheltuielilor publice au un obiectiv, acela de a evita riscul de suspendare a fondurilor europene. Domnul prim-ministru a spus că prima dată să discutăm cu Comisia Europeană, ca să nu luăm măsuri pe care ulterior Comisia le mai doreşte ajustate. Sunt trei mari categorii de măsuri: primul este cel legat de reforma sistemului fiscal, este trecut în PNRR. O parte din aceste măsuri este gândită şi are mare dreptate domnul preşedinte al CJ când a spus atenţie la corporaţiile multinaţionale. Aşa este. O să vedeţi în planul de măsuri fiscale că se regăseşte acest lucru şi este corect din punct de vedere al măsurilor pe care le propune Ministerul Finanţelor, dar Coaliţia este cea care le aprobă şi decide, nu MF. Al doilea lucru este cel legat de reducerea cheltuielilor, al treilea este cel de combatere a evaziunii fiscale. Să nu care cumva să creadă evazioniştii că mai au cale de scăpare. Vă spun de pe acum, cel puţin de zece ori va creşte nivelul amenzilor, se va dubla cuantumul pedepselor pentru evaziunea fiscală. Veţi vedea un pachet de măsuri în combaterea evaziunii fiscale”.
Potrivit lui Marcel Boloș, pachetul de măsuri fiscale ar trebui adoptat în luna septembrie: Dl. prim-ministru a avut o ideea foarte bună, aceea de a ne consulta cu Comisia Europeană. Trebuie să începem să avem o disciplină a banilor publici. Nu mai merge să avem 16.000 de şefi pe bani publici, nu este stat în lumea aceasta cu atâţia şefi pe banii oamenilor. Să lăsăm să decidă mai puţini şi mai cu chibzuinţă. În fiecare loc unde pui degetul este o instituţie a statului cu zece şefi şi personal de execuţie. E un moment de răscruce în care trebuie să mergem mai mult pe chibzuinţă şi pe foarte multe investiţii.
El a mai apreciat că: E un pachet integrat care duce la 2% din PIB. Acest pachet de măsuri integrat cred eu că ar trebui să fie acceptat de către Comisie. Dacă ar fi fost după mine l-aş fi făcut mai dur, dar nu eu decid, Coaliţia are ultimul cuvânt. Nu este corect să fie directori de minister cu salariul mai mare decât Ministrul Finanţelor, este o chestiune de bun simţ. E normal să avem această ierarhizare financiară şi trebuie să le aducem în matca normalităţii. Nu este corect să avem şefi de instituţii publice care au salarii dublu decât primul-ministru. E o chestiune ce nu mai ţine de normalitate.
1 Comment
Tara nu se conduce prin ordonante de urgenta. Pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă.
Pe de altă parte, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.