VIDEO: RODNA DE DINCOLO DE ZIDURI (2) – Biserica de la 1242 și istoriile părintelui Pavel Vranău

Plină de farmec, curtea cetății a devenit o adevărată tabără medievală cu menestreli, rapsozi, cavaleri și momente de reconstituire istorică, meșteșugari și ateliere de creație, ateliere de gastronomie locală cu iz medieval, tururi ghidate, ateliere de leac, produse marca Produs în Bistrița-Năsăud, ateliere de promovare a patrimoniului cultural și natural, precum și alte surprize. Fără doar și poate, unul din monumentele ce, obligatoriu, trebui să intre în patrimonial istoric și artistic al județului Bistrița-Năsăud, este Biserica Greco-Catolică cu hramul Sfîntul Gheorghe. Preotul Pavel Vranău de la Biserica Greco-Catolică „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Rodna a trecut în revistă anii de glorie ai cetății Rodna. Părintele Vranău a vorbit în cadrul unei expoziții de mare valoare, ce a cuprins documente și fotografii de arhivă din istoria comunei, realizată, în incinta bisericuței, cu sprijinul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud. Aici a fost prezentă și Cornelia Vlașin, directoarea acestei  instituții.

Ce am aflat?

La Rodna, în jurul anului 1000, înainte de Schismă,  exista deja o mănăstire benedictină de mici dimensiuni. Două sute de ani mai târziu, în locul ei a fost construită o mănăstire dominicană. Avea o catedrală atât de impunătoare încât înăuntrul ei se puteau adăposti 10.000 de suflete, afirmă istoricii. Rodna a fost atestată documentar în anul 1235, cu aproape treizeci de ani înaintea Bistriței. Romanii au fost primii care au exploatat zăcămintele de aur și argint din zonă. Se spune că în epoca romană, la Rodna existau 40.000 de locuitori. A doua oară în istorie când a fost atins acest record de populație la Rodna a fost în jurul anilor 1200.

Istoria Rodnei are legătură cu Sfântul Dominic, plecat spre Roma, tot în preajma anului 1200. Voia să ceară binecuvântarea pontifului roman, pentru întemeierea ordinului călugăresc dominican. Acolo l-a întâlnit pe Sfântul Iacint din Polonia. Acesta, cucerit de doctrina Sfântului Dominic, a acceptat porunca de a se întoarce în țara lui pentru a construi biserici și mănăstiri sub însemnele acestui ordin. A primit, totodată, poruncă să treacă munții – după ce va sfârși de construit la el în țară. Să ajungă „și la sălbaticii din Transilvania”. Sfântul Iacint s-a ținut de cuvânt. După ce și-a terminat misiunea în țara sa, a trecut în Transilvania. Traversând Pasul Rotunda, s-a oprit la Rodna. Aici a găsit o comunitate puternică de aproape câteva mii de  locuitori. Sfântul Iacint a construit aici o catedrală. Istoricii povestesc că în catedrală se puteau adăposti 1000 de suflete. O dovadă a faptului că dimensiunile erau colosale este însuși zidul din fața bisericii. Acesta dăinuie și astăzi. Una dintre coloanele din interiorul catedralei este prinsă în zidul de pe partea stângă. Se poate vedea și astăzi.

 

Din păcate, catedrala a fost distrusă de tătarii și mongolii care au năvălit pe aceste meleaguri, în mai multe rânduri. În 1242 s-a înregistrat aici una dintre cele mai devastatoare cotropiri. Catedrala și mănăstirea, dar și casele din jurul ei au fost trecute prin foc și sabie…”, a povestit părintele Pavel Vranău.

Mineritul în Rodna Veche

În Rodna mineritul  este  atestat de unele documente foarte vechi, minele de aici fiind exploatate cu siguranță de autohtonii daci și de coloniștii romani, exploaterea intensă din Evul Mediu determinând  dezvoltarea urbană a localității, care au făcut Rodna o localitate râvnită.

În documentele  scrise  despre  exploatarea  minieră din Rodna se găsesc însemnări cum ar fi că în 1308 minele de la Rodna au devenit propietate regală, iar în anul 1327 Carol Robert a dispus ca venitul din minerit să fie trimis reginei la Baia Mare. Ajunși în posesia acestui ținut, Petru Rareș și apoi fiul lui Ilieș au exploatat minele de aur de la Rodna. În unele documente se menționează că exploatarea minereului se făcea prin 16 galerii de coastă, că s-au construit 10 steampuri de lemn cu 114 de găleți cu cap de fier, 22 de mese vibratoare Rongen și că se măcinau 600 kg minereu în 24 ore. Tot aici s-a pus în practică pentru prima dată metoda de extracție cu front lung pe înclinare, susținut de stâlpi hidraulici și pilieri naturali.

În prezent, aceste izvoare de bogăție sunt închise, despre ele își amintesc cei care le-au cutreierat, au rămas poveștile și legendele. Un loc care păstrează în memorie aceste mine este Muzeul Etnografic și al Mineritului unde se păstrează și sunt expuse obiecte vechi de minerit.

 

Ocupații ale locuitorilor

Pe lângă exploatarea bogățiilor subsolului rodenenii se ocupau cu creșterea animalelor, cu eploatarea lemnului, ocupații care sunt principale și în prezent.

Vărăritul este o altă ocupaţie cu specific local, practicată din vremuri străvechi. În valea superioară a Rodnei sunt două zone unde se fabrica var. Vărarii scoteau piatra de var din stâncă la început manual, mai apoi folosind exploziv. Varul se ardea în cuptoare la construite din piatră de râu între care se punea pământ argilos. Cuptorul de var este proprietate personală transmisă din tată în fiu. Varul se folosea la spoitul caselor, la prepararea mortarului pentru construcția caselor. În prezent se mai practică acest meșteșug, însă meșteșugarii sunt tot mai puțini.

Share

Facebook
WhatsApp
Email
Print

LATEST POSTS

Advertisement
Colecteaza Selectiv
Editors Picks
Latest Posts