Ziua Imnului Naţional al României – “Deşteaptă-te române!” a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului.
Așa cum se știe, autorul versurilor Imnul Național al României este poetul pașoptist Andrei Mureșanu care s-a născut la Bistrița. În acest context, Arhivele Naționale publică un foarte bun material dedicat istoriei imnului național și a statuiei poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală a orașului:
În numărul 25 din ” Foaie pentru minte, inima și literatură”, 21 iunie 1848, aparea pentru prima oară poezia “Răsunet” de Andrei Mureșanu, viitorul Imn al României – “Deșteaptă-te române!”.A fost cântat pentru prima oară în Parcul Zavoi din Rm. Vâlcea, la 29 iulie 1848, pe notele lui Anton Pann, așa cum rezultă din Raportul cu nr. 1184 din 30 iulie 1848, al comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul Trebilor Dinăuntru al Țării Românești în care relatează desfășurarea festivității publice din 29 iulie în care s-au proclamat public principiile constituționale ale revoluției de la 1848.
A fost intonat în toate marile momente, în timpul Revoluției Pașoptiste, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, cântată în cel de-al Doilea Război Mondial.”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales Imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul.Statuia lui Andrei Mureșanu din Bistrița
Încă din 1932, la Bistrița s-a organizat un Comitet privind colectarea donațiilor în vederea realizării și amplasării unei statui a poetului Andrei Mureșanu.Ceremonia punerii pietrei de temelie a avut loc la 15 septembrie 1935, în prezența autorităților, locuitorilor Urbei și a strănepoților poetului, în Piața Unirii, în fața Bisericii de la Coroana.De abia, trei ani mai târziu, statuia realizată de sculptorul Corneliu Medrea, a fost instalată pe soclu. Ceremonia de dezvelire a avut loc la 27 noiembrie 1938, în prezenta cardinalului (atunci episcop) Iuliu Hossu, a reprezentantului Regelui Carol al II-lea, a oficialităților și a unui numeros public.În vara anului 1940, în urma cedării Ardealului de Nord, datorită Dictatului de la Viena, statuia a fost evacuată la Sibiu, prin eforturile singulare ale capitanului Dudescu-Călărași.Universitatea din Cluj o preia și o instalează în fața Liceului de Fete “Domnița Ileana”.După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, populația Bistriței solicită autoritățiilor să facă demersurile necesare readucerii la Bistrița a statuii.În anul 1946, statuia a fost amplasată în Piața Centrală, în fața primăriei, iar la 1 martie 1947 a fost recepționată întreaga lucrare.
1 Comment
Legat de statuia lui Andrei Muresanu, trebuie stiut ca la 29 noiembrie 1938, în Piaţa Unirii, pe locul de unde in 1918 plecase spre Alba Iulia delegaţia bistriţenilor pentru a vota Unirea cu Ţara, a fost dezvelită statuia de bronz a poetului imnului national, in prezenta a peste 80.000 de bistriţeni, adunaţi pentru a cinsti marele eveniment, personalităţi ale culturii şi artei, urmaşi în linie directă ai poetului. Din pacate, după numai doi ani, în 1940 urmare a dictatului fascist de la Viena, statuia a trebuit să fie mutată la Sibiu, de unde a revenit în anul 1945, fiind aşezată de această dată in Piata Centrala, pe soclul pregatit de autoritatea maghiara pentru statuia lui Miklós Horthy, unde se afla si astazi. Acum in Piata Unirii se afla bustul lui Cuza pe care un primar incult l-a mutat aici in anul 2012 de la IJP, falsificand in mod inconstient istoria locului, desi piata Unirii nu are nici o legatura cu mica unire si nici cu domnitorul A. I. Cuza.
De aceea, ar fi cazul ca macar acum dupa centenarul Marii Uniri din 1 Decembrie, 1918 sa fie corectate ineptiile comise de primarul Cretu, adica bustul lui Cuza, sa fie mutat inapoi la IJP, acolo unde-i este locul, iar in Piata Unirii sa fie dezvelit un monument simbolizand legatura Bistritei cu Marea unire din 1918- Ziua Nationala a Romaniei.