Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Bruxelles-ul să nu piardă bani UE pentru depășirea țintei de deficit în 2023 și 2024. Guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecție, respectiv creșteri de taxe, care să asigure Bruxelles-ul că deficitul va rămâne pe o traiectorie descendentă.
Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru ca Executivul comunitar să nu declanșeze procedura de suspendare a unor fonduri UE destinate României, parte din calendarul multianual și PNRR, deși statul român va depăși țintele de deficit excesiv atât în 2023, cât și în 2024, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Deși Comisia a fost de acord să nu activeze suspendarea de fonduri, deficitul bugetar din acest an trebuie totuși redus față de cel de anul trecut, urmând ca în 2024 să continue cu o scădere mai consistentă. De asemenea, Guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecție, respectiv creșteri de taxe, care să asigure Bruxelles-ul că deficitul va rămâne pe o traiectorie decendentă.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro
1 Comment
Motto:
„Revoluţia a fost o iluzie. Fără discuţie. Ruşinea pe care o trăim acum. Pot să spun că sunt fericit într-o ţară condusă de Marcel Ciolacu? Asta e nenorocirea noastră.”
(Victor Rebengiuc, între teatru și Marcel Ciolacu)
România este de mai mulți ani în procedură de deficit excesiv și are prevăzut ca țintă să coboare deficitul la 4,4% din PIB, de la 5,7% anul trecut. Pentru 2024, ar trebui să urmeze o corecție la 2,95% din PIB, astfel încât deficitul să ajungă sub limita maximă de 3% permisă în UE.
“Acești imbecili care ne guvernează” cum ar spune André Santini, nu stiu altceva decât majorarea de taxe și impozite pentru reducerea dficitului bugetar la limita de 3% .
Nimic despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin implementarea unor reforme structurale precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Ba mai mult, atragerea fondurilor europene, in special cele prevăzute pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este conditionată de îndeplinirea etapizată a unor “jaloane” constând în reforme propuse de România si agreate împreună cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe criteriul contributivitătii;
-Reforme în politica fiscală cu accent pe reducerea posibilităților de evaziune fiscală.
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.