Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită anual la data de 26 iunie, a fost marcată și la Bistrița, printr-un ceremonial militar și religios care a avut loc în Piața Centrală, lângă statuia poetului Andrei Mureșanu, în acordurile Imnului Naţional al României.
Activitățile dedicate acestei zile au început încă de duminică, 25 iunie, când militarii Brigăzii 81 Mecanizate “General Grigore Bălăn” au coborât Drapelul de pe catargul din Piața Centrală și l-au depus în Biserica ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”.
Activitățile au continuat pe parcursul zilei de luni, 26 iunie, când a fost oficiată o slujbă de sfințire a Drapelului Național al României, urmată de o ceremonia publică de înălțare a Tricolorului pe catarg.
La eveniment au participat oficialități locale, cadre militare, dar și locuitori ai municipiului Bistrița.
Primarul Ioan Turc a transmis un mesaj cu prilejul acestei zile.
”Sărbătorim Ziua Drapelului pentru că cinstim într-un mod solemn unul dintre cele mai puternice simboluri naționale, cu siguranță cel mai vechi, alături de imn, de stemă, de Ziua Națională. Istoria Tricolorului se pierde în negura veacurilor. Mihai Viteazul a folosit aceste culori pe documentele oficiale, pe scut sau pe stemă. Tricolorul a fost adoptat pentru prima dată în mod oficial, ca și Drapel de Luptă, în Țara Românească în 1834, dar a intrat în conștiința națională a românilor din toate provinciile românești în 1848, anul Revoluției Pașoptiste. Între 1859 și 1866, Tricolorul a fost stindardul Principatelor Unite. În prima Constituție din 1866, în articolul 124 se stipulează: culorile Principatelor Unite vor fi albastru, galben și roșu. Simbolistica acestor culori este legată de momentul revoluționar de la 1821, condus de Tudor Vladimirescu: albastru – libertatea, necuprinsul cerului, dreptatea – galben, bogăția accesibilă tuturor, frăția, roșu, ideea de neam, de legătură intrinsecă între toți fiii aceluiași popor. Dorobanții au luptat sub Tricolor în Războiul pentru Independență din 1877 – 1878. Sub Tricolor au luptat țăranii soldați în Primul Război Mondial, cei care alături de munca vizionară a țării au făcut posibilă unirea. Unirea s-a făcut sub Tricolor la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Sub Tricolor au luptat soldații români atât în est, cât și în vest. Tricolorul a fost simbolul Revoluției din decembrie 1989. Tricolorul s-a înălțat onorându-i pe sportivii români care au obținut atâtea medalii strălucite. Tricolorul i-a însoțit pe ostașii noștri peste tot în lume, acolo unde au plecat să asigure pacea. Pentru cei mai mulți cetățeni ai acestei planete, culorile roșu, galben și albastru sunt simple culori. Pentru noi, roșu, galben și albastru reprezintă România cu trecutul ei glorios, cu prezentul ei plin de provocări, și cu un viitor pe care ni-l dorim plin de lumină. Sub Tricolor suntem mai puternici, mai curajoși, mai destoinici. Dumnezeu să binecuvânteze acest oraș, țara noastră și pe români oriunde s-ar afla. La mulți ani sub Tricolor, Românie eternă!”, a spus Ioan Turc.
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 26 iunie.
1 Comment
Motto:
“Cu Dumnezeu de-acum ‘nainte,
Munteni și Moldoveni și Moți,
Un drum avem peste morminte,
Un steag ne-acoperă pe toți.
Când îl privesc cu-nfiorare,
El nu e-nșelător miraj,
E steagul nostru, steagul care
A fluturat în vânt la Blaj.”
(Cântec patriotic- Veniți români, să cerem dreptul)
Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționată lozinca: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. In impresionanta Adunare de la Blaj, din 3/15 mai, 1848 s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române, având imprimată inscriptia “Virtutea Romană Renăscută”.
Am făcut aceste precizări având în vedere că la finalul lunii mai a fost adoptată și ulterior promulgată Legea 176/2023 care modifica legea 76/1994 și care a intrat in vigoare vineri, 23 iunie, 2023.
Legea prevede ca pe drapelul României sa nu poată fi trecute alte inscripții cu excepția stemei de stat, sau cele adoptate prin reglementarile militare iar lângă drapel sa poata fi arborat doar steagul Uniunii Europene și cel al NATO, nu doar cel al Comisiei Europene, cum era prevăzut până acum.