Modernizarea Pieței Centrale este o idee apărută cam de la începutul primului mandat al fostului primar Ovidiu Crețu, dar apărută pe planșe cam în 2018, adică la jumătatea ultimului său mandat. De altfel, chiar și Vasile Moldovan ar fi vrut să facă acest lucru, doar că era prea ocupat cu schela de lemn din jurul Bisericii Evanghelice, schelă care i-a adus sfârșitul administrativ și, evident, cel politic.
Nu trebuie uitat faptul că: modernizarea sau mineralizarea Pieței Centrale este direct legată de uriașul proiect de refacere și restaurare a Bisericii Evanghelice după marele incediu din 11 iunie 2008. Dacă, în prima etapă s-a lucrat foarte mult în interior și parțial exterior, în ultimii cinci ani s-a finalizat exteriorul de către asocierea dintre Iasicon SA din Iași și Miss Grup SRL: 2018-2023, termenul inițial fiind 5 octombrie 2021. Cert, din 2008 și până în 2023, refacerea și restaurarea Bisericii Evanghelice a costat aproape 10 milioane de euro.
2018, acum sau niciodată. Prima încercare de mineralizare-modernizare a pieței Centrale
Miercuri, 30 mai 2018 în ședința extraordinară a fost supusă votului documentația pentru avizare întocmită de SC PLANWERK SRL, o firmă de arhitectură și proiectare în urbanism din Cluj Napoca. Era firma cu primăria Bistrița, condusă atunci de Ovidiu Crețu, aproape apolitic și într-un tăcut și nerecunoscut conflict cu Radu Moldovan, a semnat contractul pentru modernizarea PIEȚEI CENTRALE. Proiectul extrem de controversat, împotriva căruia s-au strâns în total, potrivit verzilor 4700 de semnături pe tabele și pe un portal de petiții, presupuna o modernizare zgârcită cu spațiile verzi și care va renunța la 60% dintre copacii care străjuiesc piațeta, pe motiv că obturează imaginea clădirilor istorice.
De altfel primarul Ovidiu Crețu a confirmat atunci într-o conferință de presă că modernizarea Pieţei Centrale nu va însemna gazon şi spaţii verzi, ci piatră naturală sau cu agregate compactate. De altfel viziunea propusă de firma clujeană de arhitectură vorbește în proiectul aflat în mapa consilierilor locali de ”largi suprafeţe pavate accesibile pietonilor, flexibilitate funcţională, libertate de mişcare şi limitarea la maximum a obstacolelor spaţiale pentru punerea în valoare a monumentelor” care ar reprezenta principiile după care ar fi amenajate piețele istorice ale orașelor europene și că piețe similare din România între care sunt amintite Piața Mare din Sibiu, Piața unirii din Cluj, Piața Cetății din Alba Iulia” .
De ce nu a avut loc prima mineralizare?
Evident din lipsa banilor, proiectul fiind evaluat la peste 4,5 milioane de euro. Așa cum bine se știa și atunci, nu exista finanțare pentru modernizarea pieței, însă costurile care se ridică la 4,5 milioane de euro ar fi urmat să fie asigurate printr-un proiect european pe care municipalitatea a încercat să-l acceseze prin POR (n.red.- Programul Operațional Regional).
A doua mineralizare doar cu tăierea arborilor?
Doar atât pare să fie, mai ales că, până la această oră, există o permisiune de-a tăia 2 din cei 19 arbori aflați în jurul NOII BISERICI EVANGHELICE. Cu siguranță că a existat și poate că există o dorință a Executivului primăriei Bistrița de-a tăia castanii de pe lângă Biserică, asta pentru a fi văzută în întreaga ei frumusețe arhitectonică. Dar, nu întodeauna, soluția de-a tăia copaci este cea mai optimă, asta și pentru că, nevoia de oaze de verdeață este obligatorie într-un oraș asaltat de șantiere care au adus cu ele praf, murdărie, zgomot și foarte multe utilaje.
POLITIC VORBIND…
Nu e simplu pentru președintele PNL BN, Ioan Turc, cel care știe că, petiția celor de la BISTRIȚA CIVICĂ, semnată în 2018 de peste 5.000 de persoane, conținea și 100 de semnături ale unor liberali, să mai răscolească nervii și așa întinși ai bistrițenilor din cauza șantierelor. De asemenea, încheierea lucrărilor la Biserica Evanghelică și evenimentele ce vor avea loc pe 13 mai, mai scad din presiunea existentă din partea bistrițenilor care așteaptă finalizarea unor șantiere, asta dacă ne gândim că până la intrarea în complicatul an electoral 2024 au mai rămas doar 8 luni de zile,
Pentru PSD, dincolo de povestea ecologică, tăierea respectivilor arbori, este încă un motiv pentru atacuri politice și o nouă ”distanțare” de epoca Crețu a PSD Bistrița, condus acum de deputatul Daniel Suciu.
Fiecare din cei doi mari actori politici: PSD, respectiv PNL, au certe interese electorale sau altfel de interese, așa cum nici ceilalți actori politici: UDMR, PER-ul, Verzii sau chiar Bistrița Civică nu sunt străini de acestea. De altfel, Partidul Verde este la putere în Bistrița: atât Țetcu cât și Ciobănică sunt directori în cadrul Primăriei Bistrița condusă de liberalul Ioan Turc. Singurul mai vocal dintre ecologiști este Marius Bălan, cel care luptă de 16 ani în justiție cu primăria Bistrița care îi tot refuză eliberarea unei autorizații pentru casa construită pe Bulevardul Independenței: ” Atrag atenția liberalilor pe care parțial îi mai susțin, până la prima lor mare greșeală de a se lega de arborii sănătoși, aste pentru că, cei 5.000 de semnatari ai petiției NU VREM PIATA CENTRALA MINERALIZATA se inflameaza din nou si nu vor uita în 2024 un asemenea gest”.
1 Comment
Prostia e molipsitoare. Primarul Ioan Turc o ia pe urmele lui Ovidiu Cretu. O fi uitat oare că in anul 2014 Primaria Bistrița a organizat concursul de soluţii ”Amenajare şi modernizare Piaţa Centrală”, desfăşurat în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor, Filiala Transilvania şi la care au participat cinci firme, astfel la final au intrat în competiţie cinci propuneri, fiind desemnată câştigătoare varianta propusă de SC Planwerk SRL Cluj-Napoca. Spre indignarea bistritenilor a fost aleasă cea mai proastă solutie, preferată inclusiv de fostul primar. Aceasta prevedea restrângerea componentei vegetale si „mineralizarea” adică betonarea sau pavarea peluzelor înierbate, dar si defrisarea arborilor , astfel că băncile din jurul Bisericii Evanghelice rămâneau în bătaia soarelui pe timpul verii.
(Vezi: https://static.rasunetul.ro/cum-se-va-moderniza-piata-centrala)
Ar fi trebuit prezentate toate cele 5 propuneri de proiecte intrate in competitie, astfel încât bistritenii să poată chiar ei alege, pentru ca Bistrita este orasul lor si nu a unui singur individ care vremelnic este primar.
Sistematizarea Pietei Centrale si integrarea ei cu Pietonalul Liviu Rebreanu poate fi realizată mult mai simplu si fără sacrificarea vegetatiei din jurul Bisericii Evanghelice. Este absolut inutil să se renunte la vegetatia arboricolă si la peluzele inierbate pentru a fi inlocuite cu pavaje din piatra sau beton. Pentru a obtine o zonă pietonală extinsă până în Piata Centrală este suficient ca partea carosabilă din vestul pietei ocupată in trecut de Cortul de Cultura, să fie amenajată cu pavaj asemănător cu cel de pe Pietonalul Liviu Rebreanu, la acelasi nivel de călcare cu aleile din jurul Bisericii Evanghelice.