Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a lansat, în această primăvară, o acțiune de promovare, la nivel național, a Campaniei Naționale de Împăduriri 2022-2026, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Barna Tánczos a dispus secretarilor de stat din MMAP să organizeze întâlniri de lucru în fiecare dintre județele României, pentru a oferi informații și detalii potențialilor beneficiari cu privire la noua linie de finanțare pentru împăduriri.
O astfel de întâlnire a avut loc vineri la Bistrița, în sala mare a Palatului Administrativ, din partea Ministerului Mediului participând secretarul de stat Lóránd Árpád Fülöp.
La întâlnire au fost prezenți reprezentanți ai Instituției Prefectului și Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, ai structurilor silvice din județ, primari și deținători de terenuri pretabile pentru împădurire. 
Secretarul de stat Lóránd Árpád Fülöp a menționat că, prin PNRR, România dispune de 730 de milioane de euro pentru împăduriri şi reîmpăduriri.
”Sunt trei ghiduri, primul a fost lansat în noiembrie, este vorba de împăduriri. Un al doilea ghid, de reîmpăduriri, a fost lansat acum în martie și va mai fi încă un ghid pe reîmpădurire retroactivă. De asemenea, undeva prin martie – iunie vom mai avea un ghid pe păduri urbane. România are cam 27,7% din suprafață acoperită cu păduri. Media europeană e 39%. Nu spune nimeni că trebuie să ajungem acolo, dar ar fi frumos dacă am ajunge măcar la 30%. Prin PNRR noi ne-am asumat să împădurim 57.000 de hectare. Vorbim de 0,2% în plus. Nu e mult, dar e foarte important având în vedere cât pierdem anual din fondul forestier. În total, avem la dispoziție 730 de milioane de euro pentru împăduriri, reîmpăduriri și păduri urbane”, a spus secretarul de stat. 
El a precizat că Bistrița-Năsăud este peste media naţională în ceea ce privește suprafeţele împădurite, procentul județean fiind de 31.5%. Sursa citată le-a prezentat celor prezenți detaliile şi beneficiile accesării programului de finanţare pentru împăduriri și le-a răspuns acestora la întrebări.
La rândul lor, participanții au ridicat o serie de probleme și s-au plâns de faptul că programul are o serie de lipsuri.
Spre exemplu, specialiștii silvici au vorbit despre o criză de puieţi cu care țara se confruntă, idee susținută de unii primari, dar și de directorul Direcției Silvice Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan.
”Într-adevăr, este o lipsă acută de puieţi la ora aceasta. Regia Naţională folosea în jur de 12 milioane de puieţi anual, deci toate direcţiile silvice, toate pepinierele au produs în funcţie de piaţă, în funcţie de cerere. Dintr-o dată, ne-am trezit cu o cerere imensă. Or, ştim foarte bine că răşinoasele, după tehnologia veche, se produc în trei ani de zile. Această tehnologie nouă va permite să avem puieţi apţi de plantat într-un sezon de vegetaţie, dar asta va implica multe alte lucruri, pentru că trebuie schimbate normele – pe care tot ministerul trebuie să le schimbe, trebuie să schimbe tehnologia de plantare și așa mai departe. Toate aceste lucruri trebuie un pic pregătite dinainte. La foioase, ştim că şi fagul, şi gorunul au fructificaţie la patru ani de zile, nu fructifică în fiecare an”, a afirmat Ivan. 
Secretarul de stat a precizat că trebuie verificat dacă această problemă este reală sau este doar o teorie.
”În teorie, există această îngrijorare, însă noi, la minister, avem această abordare de ‘hai să abordăm problemele practic, hai să avem acele proiecte depuse şi să vedem că într-adevăr nu sunt puieţi’. Întrebarea de fapt este: da, e o problemă reală, dar oare există sau numai în teorie credem noi că nu sunt puieţi? Dar sunt oameni care s-au dus, vor să împădurească şi nu au reuşit să cumpere?”, a spus Lóránd Árpád Fülöp.
Totodată, Gheorghe Ivan s-a arătat surprins că la nivelul Ministerului Mediului nu se cunoaște situația privind criza de puieți.
”Pe mine mă surprinde faptul că – şi vă rog să mă iertaţi – ministerul nu ştie astăzi că este o criză de puieţi. Orice pepinieră din ţara asta are o autorizaţie de funcţionare. Acea autorizaţie se vizează anual. Când ceri viza ca să poţi livra puieţi, se depune un raport cu puieţii apţi de plantare pe care i-ai produs în anul trecut, deci ministerul are această evidenţă”, a adăugat șeful Direcției Silvice Bistrița-Năsăud.
De asemenea, au mai fost ridicate și probleme privind lipsa unui avans pentru potențialii beneficiari sau a unor plăți acordate unităților administrativ-teritoriale pentru compensarea pierderii de venit agricol. La finalul discuțiilor, subprefectul județului Bistrița-Năsăud, Ioan Zăgrean, i-a solicitat secretarului de stat să țină cont de dolențele participanților și să ia măsuri pentru a veni în sprijinul lor. 
Potrivit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul programului se vor finanţa lucrări de împădurire şi lucrări de îngrijire a plantaţiilor şi creştere a suprafeţei cu vegetaţie forestieră în lungul căilor de comunicaţie, în interiorul aglomerărilor urbane, cum ar fi păduri urbane şi mini-păduri în jurul localităţilor şi între câmpurile cu culturi agricole, precum şi alte categorii de perdele forestiere de protecţie.
