Un fost consilier local al satului Fântânița, comuna Miceștii de Câmpie a depus o cerere la Instituția Prefectului prin care cere dizolvarea Consiliului Local și alipirea Miceștiului la Lechința, Sânmihaiu de Câmpie sau chiar Budești.
Zaharie Pop, care spune că a fost consilier local în mandatul 2016 – 2020, precizează că dorește organizarea unui referendum pentru dizolvarea Consiliului Local al comunei Miceștii de Câmpie și alipirea acestei comune la o altă unitate administrativ-teritorială precum Lechința, Sânmihaiu de Câmpie sau Budești.
Cetățeanul invocă și o serie de motive care l-au determinat să solicite organizarea referendumului, după cum urmează:
- ”numărul scăzut de locuitori;
- numărul scăzut de elevi;
- lipsa personalului calificat în Primăria Miceștii de Câmpie;
- imposibilitatea de a accesa fonduri europene pentru dezvoltarea turismului, agriculturii, drumuri, apă, canalizare, iluminat stradal și atragerea de investitori în zona de câmpie;
- cetățenii comunei nu au posibilitatea de a asigura salariile funcționarilor din Primăria Miceștii de Câmpie;
- folosirea banului public nejustificat”.
Cererea a fost redepusă la Instituția Prefectului pe data de 30.03. 2023, după ce, în luna septembrie el a mai cerut încă o dată, referendumul.
1 Comment
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reforma administrativ-teritoriala s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este destructurarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Cu atât mai mult acum când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, este nevoie reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde cum ar fi:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Revenind la reforma administrativa , la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil comasarea unitătilor administrative astfel ca fiecare să poată functiona in mod autonom si să genereze servicii publice pentru populatie. Pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de figuranti, precum cei din clientela actuală.
(Vezi: https://rasunetul.ro/micestii-de-campie-intre-incapacitatea-de-plata-si-350-de-mii-de-lei-venituri-pe-2017)