O nouă statistică a Uniunii Europene devoalează nivelul sărăciei din România, o țară în care prețurile sunt pentru bogați, deși salariile rămân printre cele mai mici la nivelul statelor UE. Românii se luptă cu cele mai mari prețuri din UE și au mari probleme să supraviețuiască de la o lună la alta.
Cetățenii din România sunt nevoiți ca în fiecare lună să aloce 24,8% din salariu pentru mâncare și băuturi non-alcoolice, arată statistica UE pentru anul 2021. Este cel mai mare procent înregistrat în Uniunea Europeană, cu mult peste țări precum Germania, Franța sau Italia, care au salarii mult mai mari. Un sfert din salariul unui muncitor din România se duce în fiecare lună pe alimente și băuturi non-alcoolice.
Românii plătesc mai mult pe alimente chiar și în comparație cu vecinii noștri bulgarii (20,1%) sau ungurii (17,8%). În timp ce diferența până la germani și francezi este uriașă. Doar 13,9% din salariu dau francezii pe mâncare și băuturi non-alcoolice, iar germanii 11,8%, fiind printre cele mai mici procente din UE. Mai puțin decât germanii au doar austriecii (10,9%), Luxemburg (9%) și Irlanda (8,3%).
Statistica UE arată și o mare diferență între statele din Estul Europei și cele din Vest. Prețurile din Est sunt mult mai mari, ceea ce implică o cheltuială mai mare pentru cetățeni. În timp ce țările bogate precum Germania sau Olanda își permit să compenseze prețurile mari cu salarii care să le ofere cetățenilor un trai decent.
Diferența mare dintre Estul și Vestul Europei se poate observa și în supermarketuri. O analiză PS News, din octombrie 2022, arăta că produsele din România aveau prețuri mai mari decât cele din Italia. Spre exemplu, 6 ouă biologice în Italia costă 1,52 euro, iar în România sunt 2 euro (9,9 lei). Multe produse din București sunt mai scumpe decât cele din Roma sau Berlin, capitale în care salariile sunt mult mai mari.
În anul 2022, procentul din salariu alocat pentru alimente ar putea fi chiar și mai mare pentru că a fost anul cu cea mai mare inflație și o criză profundă pe piața energetică. Acești doi factori au afectat în mod direct veniturile cetățenilor, în timp ce salariile au cunoscut o creștere foarte lentă și insuficientă pentru a acoperi efectele inflației.
Salariul minim în 2022 a crescut o singură dată, la începutul anului, când a ajuns la 2.550 de lei brut, înainte de criza inflaționistă. Guvernul a încercat să compenseze efectele inflației și facturilor cu oferirea unor ajutoare financiare pentru familiile cu venituri mici. Guvernul a oferit, cu ajutorul unei finanțări UE, vouchere sociale în valoare de 250 de lei pentru persoanele cu venituri mici, pensionari și alte categorii. Pe durata întregului an, s-au oferit 4 tranșe, adică un total de 1.000 de lei.
În 2021, salariul mediu net al românilor era de 3.879 lei/lună, potrivit datelor INS. Din această sumă, 24,8% va fi alocată alimentelor, în medie. Adică circa 950 de lei ar fi necesari pentru ca o persoană să se hrănească o lună întreagă, deși dacă ne raportăm la realitatea din supermarketuri pare greu de crezut că se poate supraviețui cu această sumă.
În 2022, salariul mediu net a ajuns la 4.398 lei, o creștere de 13,4%, sub rata anual de inflație de 16,4%. În schimb, prețurile produselor au cunoscut o explozie, înregistrând creșteri de peste 20%. Prețul pâinii a fost cu 25% mai mare în august 2022 comparativ cu 2021. Prețul uleiului de floarea soarelui a crescut cu circa 50% în doar un an, deși România nu este dependentă de importuri din Ucraina sau Rusia, așa cum sunt alte state din Vestul Europei. Prețul cartofilor a crescut cu 40%, făina s-a scumpit cu 34%, lactatele cu aproape 30%, arată datele INS.
Toate alimentele au cunoscut creșteri exagerate ale prețurilor, în timp ce salariile nu au ținut pasul cu aceste evoluții din supermarketuri. Nu doar inflația a contribuit la aceste creșteri, ci și prețurile tot mai mari pentru energie electrică, gaze și petrol, care în 2022 au bătut toate recordurile.
Dezechilibrul dintre prețuri și salarii a afectat grav nivelul de trai în 2022, iar statisticile UE reflectă faptul că românii supraviețuiesc cu greu de la o lună la alta. Prețurile tot mai mari pentru alimente îi constrâng să renunțe la alte produse sau servicii absolut necesare unui trai decent, precum tratamente medicale, vacanțe, vestimentația.
