Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, senatorul Barna Tanczos, a fost prezent astăzi la Bistrița, el având și o întîlnire cu primarii din Bistrița-Năsăud pe teme de mediu, păduri și ape, așa cum era de așteptat. Una din informările susținute de Barna a fost cea cu privire la Sistemului Garanţie-Returnare. El a susținut și o conferință de presă, Barna fiind secondat de deputatul Bogdan Ivan, prefectul Teofil Cioarbă și Decsei Attla, subprefect, președinte UDMR BN.
Anul 2023 este echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.
Localităţile mici, mai ales cele din mediul rural, unde magazinele nu pot organiza individual puncte de colectare a ambalajelor care vor fi incluse în Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), ce urmează a fi implementat în România, ar putea să aibă centre distincte, care să acopere nevoile clienţilor mai multor magazine.
Este mesajul transmis de ministrul mediului Tanczos Barna în cadrul unei conferinţe pe tema Sistemului Garanţie-Returnare, organizată de platforma Curs de Guvernare. „Acolo unde magazinele mici nu se pot organiza, nu pot avea un punct de preluare, primăria poate prelua această iniţiativă. Acel punct poate fi organizat în centrul satului sau al comunei, pentru patru-cinci magazine din localitate. Interesul nostru este să determinăm autorităţile locale să realizeze colectarea deşeurilor aşa cum trebuie“, a spus Tanczos Barna. Anul 2022 a adus noi progrese în procesul de implementare a Sistemului Garanţie-Returnare, conceptul care va schimba modul în care românii vor face cumpărături. A fost creată compania care va administra sistemul, a fost stabilită structura acţionariatului acesteia, din care statul deţine 20%, a fost ales un CEO responsabil şi, cel mai important, a fost stabilită data de la care SGR va fi funcţional în România. „Prezenţa statului în structura acţionariatului este mai mult pentru dialog şi pentru colaborare. Acesta este un sistem complex, care se construieşte greu, la fel ca în toate ţările. Va trebui să ajungem la o rată de 90% de recuperare a ambalajelor provenind de la băuturi. Greul activităţii acum nu mai este la minister, ci la RetuRO (administratorul SGR – n. red.), care trebuie să pună infrastructura la punct. Am încredere maximă în RetuRO că va respecta termenul de 30 noiembrie 2023 pentru implementarea SGR.“
Anul 2023 este practic echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.
„România încă iroseşte foarte multe resurse care se găsesc în ambalaje. Pentru alte produse, durata lor de viaţă nu este prelungită prin reparare, de aceea ne trezim cu cantităţi mari de deşeuri. Prin PNRR încercăm să finanţăm această latură a economiei. Avem 220 mil. euro pentru companiile care îşi vor dezvolta divizii de reciclare în cadrul activităţii lor. Plasticul, sticla, aluminiul, lemnul sunt deşeuri valoroase“, a mai spus ministrul Mediului.