În luna mai a acestui an ar trebui să fie pusă în practică așa-zisa rotativă guvernamentală. Concret, PNL ar trebui să cedeze funcția de premier către PSD, iar unele ministere își vor schimba și ele conducerea. Dacă rotativa va fi pusă în final în practică, ea va marca o noutate în politica românească – o schimbare pașnică de putere, în afara cadrului legal al alegerilor. Până acum guvernele erau schimbate fie prin moțiune de cenzură, fie în urma unei demisii, fie la urne, în urma votului cetățenilor urmat apoi de constituirea unor alianțe politice care să genereze o majoritate în legislativ. Această rotație la guvernare este cu atât mai spectaculoasă, cu cât în ultimii 10 ani de zile instabilitatea politică a dominat în țară, așa cum rezultă din schimbările frecvente de guvern – numai puțin de 10, în medie unul pe an.
10 ani și 10 guverne
În ultimii ani am asistat la schimbarea a numai puțin de 10 guverne. PSD a dat 6 dintre aceste guverne, în timp ce liberalii au dat 3. Am avut totodată și un guvern tehnocrat. Victor Ponta a fost premier de patru ori între anii 2012 și 2015 (în cazul de față luăm în calcul doar ultimele trei guverne Ponta). Liderul PSD avea să plece definitiv de la Palatul Victoria în 2015 după renumitul scandal generat de tragedia de la Colectiv. Victor Ponta a decis atunci să demisioneze.
Guvernul Ponta a fost urmat de un guvern tehnocrat, teoretic apolitic condus de Dacian Cioloș. Dar acesta avea să fie în final cel mult un guvern de tranziție. Alegerile legislative din 2016 au generat un vot masiv pro-PSD și era evident că social-democrații vor forma din nou viitorul guvern. PSD-ul condus de Liviu Dragnea va reveni așadar la putere la începutul anului 2017, într-o alianță cu ALDE și UDMR, ambele partide cooptate pentru a forma majoritatea necesară. Dar anii de guvernare ai PSD nu aveau să fie deloc unii liniștiți. După protestele din iarna lui 2017, ca răspuns la infama Ordonanță de Urgență 13, premierul social-democrat Sorin Grindeanu era eliminat în urma unei lovituri de palat. Grindeanu nedorind să demisioneze va fi forțat să plece după o moțiune de cenzură votată chiar de colegii social-democrați. Se instituia așadar o altă premieră în democrația originală românească – o moțiune de cenzură lansată de un partid pentru a-și da jos propriul premier. Cum Liviu Dragnea nu putea ocupa funcția de premier din cauza problemelor legale, președintele PSD avea să mai încerce o dată, alegându-l de data aceasta pe Mihai Tudose. În final nici aceasta nu avea să fie mutarea norocoasă. Tudose va pleca din funcție după nici un an de mandat.
A treia încercare a PSD de a pune un premier s-a consumat la începutul lui 2018. După un scurt interimat asigurat de Mihai Fifor, PSD mergea acum pe mâna Vioricăi Dăncilă. Problemele aveau să se adune însă pentru Liviu Dragnea și în 2019 acesta va fi condamnat la închisoare cu executare. Fără Dragnea, guvernul condus de Viorica Dăncilă va mai rezista câteva luni și va fi dărâmat în toamna lui 2019 după o moțiune de cenzură. Momentul va marca predarea ștafetei către PNL. Liberalii vor guverna într-o formă sau alta din acel moment. După dărâmarea guvernului Dăncilă, Ludovic Orban va fi înscăunat premier la Palatul Victoria. Acesta însă avea să se retragă după rezultatele slabe obținute de PNL în alegerile parlamentare din 2020. În locul său va ajunge însă un alt liberal, Florin Cîțu, de data aceasta într-un guvern PNL – USRPLUS – UDMR. Guvernul acesta nu avea să reziste însă nici el prea mult. În toamna lui 2021, după mai multe neînțelegeri cu USRPLUS, coaliția se va rupe. PNL va forma o nouă alianță cu PSD – care le oferea acum o majoritate confortabilă în legislativ – și va păstra funcția de premier, de data aceasta cu Nicolae Ciucă. Dacă rotativa se va implementa în mai, atunci vom avea parte de o nouă predare de ștachetă către PSD, după aproape 3 ani de zile de la ultimul premier social-democrat.
