George Băeșu- 2014- “La ANRP a fost cel mai mare jaf împotriva statului român prin supraevaluări. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren agricol de pe lângă Bistriţa. Pe rapoartele de evaluare, Bistriţa avea terenuri comparabile ca valoare cu cele din Monte Carlo”, a spus fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu.
Urmașii familiilor de nobili maghiari: Bethlen, Teleki sau Banfy, urmașii sașilor dar și cei ai unor familii bogate românești, exemplu fiind familia Milea, au primit în ultimii 10 ani sute de hectare de terenuri arabile, păduri dar și immobile, multe dintre ele fiind distruse parțial sau total. De asemenea, au mai fost retrocedate în urma unor decizii judecătorești castele, conace sau alte spații de locuit.
Un exemplu în acest sens este comuna Lechința, aici unde, conform celor spuse de primarul Romeo Florian, urmașii familiei nobiliare Bethlen, se judecă cu primăria Lechința de 13 ani: ” Au fost 5 urmași ai familiei conților Bethlen, doi au fos admiși având toate documentele în regulă. Ne judecăm de 13 ani, fiind vorba de două doamne care stau la Tg. Mureș, fiind reprezentate de un avocat. Discutăm de 13 jugăre de pădure, adică vreo 58 de hectare de pădure în zona Chiraleș. Noi am pus în aplicare respective sentință definitivă, dar respectivului avocat nu i-a convenit locația, așa că a reluat procesul”, ne-a explicat primarul Lechinței.
Reamintim că: În 2013, în comuna Lechinţa au fost retrocedate nu mai puţin de 22 de case, la care se adaugă o grădiniţă şi un post de poliţie. Potrivit primarului din Lechinţa, Romeo Florian, în comuna sa au fost retrocedate peste 20 de imobile, la care se adaugă şi o clădire în care funcţionează o grădiniţa şi alta în care a fost postul de poliţie. După ce i-a dat proprietarului clădirea în care funcţionează grădiniţa, primarul s-a văzut nevoit să plătească o chirie lunară de 3200 de lei pentru a nu lăsa preşcolarii pe stradă. Ca să nu mai împovăreze bugetul primăriei, Romeo Florian a mutat postul de poliţie în altă locaţie şi el funcţionând până acum ceva vreme într-o clădire retrocedată, revendicată de un austriac. Nici când vine vorba de pământ situaţia nu este mai roz, primarul fiind nevoit până acum să restituie străinilor 200 de hectare. La acestea se adaugă şi dosarele pe care primăria le mai are cu doi dintre moştenitorii familiei Bethlen, stabiliţi în judeţul Mureş, care au cerut în instanţă 250 de hectare de teren în satul Chiraleş, comuna Lechinţa, pământ care ar fi aparţinut contelui.
O situaţie similară poate fi întâlnită în Şieu Odorhei, unde, atât primăria, cât şi şcoala au funcţionat în clădiri retrocedate.
În 2014, primăria Şieu Odorhei era obligată să se mute din castelul construit de familia Fekete în sec. al XVII-lea. După zece ani în care s-a judecat cu urmaşii ei, administraţia a pierdut procesul şi trebuie să-i pună în posesie pe proprietari. Castelul din Şieu Odorhei a fost construit de către Fekete Samuel în stil baroc în anul 1812. Familia Fekete a locuit în Şieu Odorhei din sec. XVII până în secolul XIX. Atunci, proprietarul a vândut proprietatea familiei franceze, Desbordes. Ultimul proprietar al castelului a fost, Desbordes Ernő, este considerat politician activ al primei părţi al secolului XX. În urmă cu zece ani, urmaşul acestuia Eugene Desbordes a deschis un proces împotriva Primăriei Şieu Odorhei pentru a-şi recupera proprietatea, el reuşind să câştige, în final, procesul. După ce-şi va pune actele la punct, va trebui pus în posesie.
2006: Cea mai mare retrocedare din Bistrița-Năsăud – domeniul Dobric
Fiicele boierului Aurel Milea, deținatorul mai multor proprietăti pe raza satului Dobric din comuna Căianu Mic, printre care și un castel, au primit înapoi 300 de hectare de teren pădure și 60 de hectare de teren agricol. E vorba de Zoe Constantinescu și Carmen Hortensia Mureșan, ele devenind beneficiarele celei mai mari suprafețe de teren cu destinație forestieră retrocedată până acum în județul Bistrița-Năsăud. Acesteia i se adauga si 60,10 ha teren cu destinație agricolă.
2014- “La ANRP a fost cel mai mare jaf împotriva statului român prin supraevaluări. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren agricol de pe lângă Bistriţa. Pe rapoartele de evaluare, Bistriţa avea terenuri comparabile ca valoare cu cele din Monte Carlo”, a spus atunci şeful de atunci al instituţiei, George Băeşu.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, că o parte dintre oamenii cărora nu li s-au putut restitui proprietăţile în natură au primit bani drept despăgubiri şi aşa se va întâmpla şi în continuare. “Celor care au avut despăgubirile aprobate aprobate până în 2011 – când s-a terminat de jefuit Fondul Proprietatea – şi lor nu au avut ce să le mai dea, am început să dăm de anul acesta în cinci tranşe. Anul acesta, Guvernul României a dat 570 de milioane de lei ca primă tranşă de despăgubiri fie aprobate de ANRP, fie hotărâte prin instanţă”, a explicat el.
În ce priveşte judeţul Bistriţa-Năsăud, în baza Legii 165 din 2013 care a adus unele schimbări în materie de retrocedări au fost alocaţi anul acesta 4,24 milioane de lei.
“De când există legile proprietăţii, în Bistriţa-Năsăud au venit doar 3,64 de milioane de lei. În schimb, în Bistriţa-Năsăud, titluri de conversie, acţiuni la Fondul Proprietatea dintotdeauna s-au dat 37,8 milioane de acţiuni. Toate dosarele cu acţiuni la Fondul Proprietatea şi în cash pe Bistriţa-Năsăud din 2005 de când există ANRP şi până anul trecut au făcut 40 de milioane de lei. Un singur dosar de Bistriţa, dar cesionat la cineva, la Bucureşti, face 40 de milioane de lei. În loc ca banii să ajungă la oameni, la Bistriţa, au ajuns la nişte băieţi deştepţi, la Bucureşti. Vorbim de anii 2009, 2010 şi 2011. Adunate sunt vreo 200 de milioane de lei, dosare de Bistriţa cu bani încasaţi de persoane din Bucureşti”, a spus Băeşu.
El a explicat că oameni din Bistriţa care au avut, în general, dosare pe fond funciar şi care nu au putut intra în posesia terenurilor nici după ani întregi de aşteptare, au apelat la „băieţi deştepţi” care au rezolvat problema imediat.
„Oamenii aceştia au dosare din 1991, 1992, din 2001-2002 şi până în 2009, dosarul a stat undeva, ori la primărie, ori la Prefectură, ori la ANRP. Nu ştiu exact pentru fiecare în parte. În clipa în care a apărut domnul X şi a cumpărat (cesionat –n.r.), într-o lună de zile dosarul a fost gata, s-a făcut raportul de evaluare şi s-au luat banii. De multe ori, cei care au cesionat sunt oameni care nu au terminat liceul. La ce le mai trebuie liceul la atât de mulţi bani?”, a spus Băeşu care a arătat că sunt nenumărate cazuri de „băieţi deştepţi” care au aluat peste 3-4 milioane de lei, dică peste milionul de euro. El a citit dintr-o listă câteva nume cum ar fi Cristea Cătălin Marian cu un dosar din septembrie 2009 pentru care statul a plătit despăgubiri de 38 de milioane de lei.
“Sunt terenuri din Bistriţa, cu dosare făcute pe aici, cumpărate de cineva ca să le recupereze drepturile oamenilor, însă banii ajunşi efectiv la oamenii din Bistriţa sunt în jur de 40 de milioane de lei, în timp ce la cei din Bucureşti, care au cerut despăgubiri pentru terenurile din Bistriţa, au ajuns aşa: 38 de milioane de lei, 7 milioane de lei, 19 milioane de lei, 47 de milioane de lei, avem un dosar de 30 de milioane de lei, unul de 59 de milioane, unul de 16 milioane … Nu pot să vă dau numele, dosar, o să-i vedeţi, încet-încet la televizor (la DNA -n.r.). Important este altceva, că la ANRP a fost cel mai mare jaf atât împotriva statului român – fiindcă s-au făcut supraevaluări, am dat Fondul Proprietatea degeaba. Ce înseamnă Fondul Proprietatea? 20% din Petrom, 20% din Electrica, 20% din Hidroelectrica. Adică le-am dat pe degeaba şi au fost păcăliţi nişte oameni degeaba. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren pe lângă Bistriţa, pe un teren agricol de la marginea oraşului. 47 de milioane de lei nu fac vreo 12 milioane de euro în 2010? Ba da, cam acolo sunt. Noi am vut un caz în Bucureşti în care am dat 100 de milioane de euro pentru un teren aflat pe fundul unui lac. Şi la Bistriţa sunt multe cazuri de genul acesta. Bistriţa, la un moment dat, pe rapoartele de evaluare avea terenuri comparabile cu Monte Carlo, adică nu au de-a face rapoartele acestea de evaluare nimic cu terenurile din Bistriţa. Eu sunt de fel din Focşani. Bistriţa e un oraş poate mai turistic, dar tot în zona aceea suntem, dar nu a făcut niciodată la Focşani 1000 de euro metrul pătrat. A făcut 300-400, dar aici făcea o mie de euro metro pătrat. Bistriţa, Cluj-Napoca şi Piteştiul aveau terenuri la fel de scumpe ca la Bucureşti. Ţi-ai fi luat o plajă întreagă la Constanţa pentru o bucată de teren agricol pe la Bistriţa. De ce la Piteşti? Poate pentru că e domnul Vişoiu, cel care a luat o sută de milioane de euro în câţiva ani de acolo şi alţi domni de la Piteşti”, a spus Băeşu.
Întrebat în 2014 dacă există dosare din Bistriţa-Năsăud care fac obiectul unor cercetări penale, Băeşu a spus că este un dosar în care ANRP a fost executat de o persoană care a luat 2 milioane de euro.
În episodul următor aflăm câți dintre cei prezenți pe lista criminalilor de război au primit terenuri sau case în urma retrocedărilor în județul Bistrița-Năsăud, Cluj sau Mureș.
