Episodul 2 al proiectului nostru face referire la primul reprezentant al Bistriței într-un parlament al României, cel de după Unirea din 1918. E vorba de avocatul Victor Moldovan. Chiar dacă astăzi, Victor Moldovan, ar fi catalogat drept traseist politic, el trecând pe la trei partide, activitatea sa a fost una lungă, benefică pentru urmașii grănicerilor și nu numai. De asemenea, Moldovan va interveni pe lângă Regele Carol al II-lea, care îi va ierta prin decret regal de faptul că au tăiat din pădurile grănicerești lemn în valoare de 14 milioane de lei- VEZI FACMISIL
Din nefericire, Victor Moldovan avea să împartă soarta atâtor personalități asemănătoare lui, fiind arestat de comuniști și închis cinci ani la Penitenciarul de la Sighet. A supraviețuit însă închisorii și, reușind să părăsească țara. El murit în 1977 în Germania.
De la PNR la PNȚ via Partidul Poporului la Frontul Renașterii Naționale din timpul dictaturii lui Carol al II-lea: 1938-1940
Victor Moldovan a fost partizan al unirii Transilvaniei cu România fiind primul parlamentar bistrițean pe banca parlamentului României Mari. Deşi a trecut pe la mai multe formaţiuni politice, Victor Moldovan a fost cel mai longeviv demnitar din perioada interbelică. În memoriile sale, el recunoaște trecerea de la un partid la altul, dar și faptul că avea în spate interese de ordin material dar şi conflicte sau viziuni diferite.
Primul partid în care va activa Victor Moldovan va fi Partidul Național Român, partid care s-a aflat în fruntea românilor din Transilvania. A fost principalul partizan al apărării drepturilor românilor și al unirii Transilvaniei cu patria mamă. De altfel, el a fost și partidul care a condus acțiunea care a culminat cu marea adunare de la Alba Iulia din care a rezultat unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. PNR s-a bucurat de o puternică popularitate în rândul transilvănenilor. Milita pentru libertatea democratică, descentralizarea administrației sau unificarea învățământului pe întreg teritoriul României. Partidul Național Român opta pentru o politică a porților deschise, deviză ce va fi preluată ulterior după fuziune și de Partidul Național Țărănesc. Liderii și reprezentanții acestuia considerau că economia României se poate dezvolta doar prin capital străin împotrivindu-se astfel politicii ’’prin noi înșine’’ a liberalilor. Dintre liderii de marcă ai partidului menționăm numele lui Iuliu Maniu (președinte), Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Ioan Lupaș sau Octavian Goga.
Iată ce spunea politicianul bistrițean despre primele alegeri post Marea Unire ce au avut loc în 1919: „În judeţul nostru, alegerea s-a transformat într-o grandioasă manifestare a solidarităţii acestor elemente ale naţiunii româneşti. Cutreierând satele circumscripţiei, am fost primiţi pretutindeni cu bucurie şi entuziasm de întreg poporul, în frunte cu intelectualii satelor”
DE LA UN PARTID LA CELĂLALT
Trebuie știut că Victor Moldovan a fost membru și lider local al Partidului Poporului, format de Mareșalul Averescu, el venind în partidul lui Averescu din PNR pe fondul divulgării unor afaceri necurate şi în contextul unor contradicţii apărute în PNR. Astfel, Victor Moldovan se alătură grupării formate din Vasile Goldiş, Silviu Dragomir, Ioan Lupaş, Ioan Lepădatu şi formează Partidul Poporului, pe care, mai apoi, îl părăseşte dezamăgit de rezultatele slabe de la alegeri şi îşi încearcă norocul în PNŢ, în 1932, după o absenţă de câţiva ani.
Politicianul bistrițean a ocupat și funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne în perioada 1926-1927, fiind și secretar general al Frontului Renaşterii Naţionale şi al Partidului Naţiunii, în perioada regimului autoritar instituit, în anul 1938, de către Regele Carol al II-lea.
Personaj de temut la București
Ca parlamentar, Victor Moldovan face performanță politică în timpul războiului său cu PNL și între 1924-1925 dezvăluie de la tribuna Camerei afacerea ”panamaua cu paşapoarte”. Astfel, el a denunţat traficul de acte pentru emigrare făcut de miniştri sau oameni politici liberali. Notorietatea obţinută în urma acestor dezvăluiri l-a transformat pe avocatul şi deputatul Victor Moldovan într-un peronaj de temut, la tribuna Camerei.
„Perioada 1922 până în 1929 se caracterizează printr-o relativă stabilitate în urma refacerii distrugerilor din timpul războiului şi a politicii de acaparare a bogăţiilor ţării de către regimul liberal. Am arătat că, prin politica sa economică şi financiară, acest regim a căutat să-şi însuşească întreprinderile şi uzinele din provinciile unite. Acum, prin votarea noii constituţii, caută să naţionalizeze bogăţiile subsolului, ca pe urmă, printr-o serie de legi să uşureze trecerea acestora în mâna reprezentanţilor capitalului liberal,” spune deputatul bistrițean într-o declarație politică în care ataca politicile guvernului PNL.
Victor Moldovan este un politician extrem de cultivat de săptămânalul ”Săptămâna” , ziar unde sunt prezentate toate activitățiile sale, în special cea pentru urmașii foștilor grăniceri și pădurile acestora. De asemenea, ziarul îi acordă spații generoase pentru toate declarațiile sale politice, un număr special fiind dedicat ”reîntoarcerii” sale în Partidul Național Țărănesc condus de Iuliu Maniu, eveniment ce are loc în 1932, an în care PNȚ va câștiga alegerile locale în Bistrița-Năsăud
Vezi facsimil
DESTIN TRAGIC
În 1940, an în care, consecință a Diktatului de la Viena, nord-vestul Transilvaniei este redat Ungariei Hortyste, destinul fostului parlamentar bistrițean se schimbă în rău. Este finalul carierei politice a lui Victor Moldovan , mai ales că, în raptului, regimul carlist se prăbușește sub propria neputință, iar România readusă la granițele de dinainte de 1918, își va urma destinul tragic, intrând în război alături de Germania nazistă.
Finalul războiului, intrarea României în sfera de influență a URSS-ului condus de Stalin, instalarea regimului communist după abdicarea Regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, îi vor adduce lui Moldovan numai necazuri și problem. În 1950, Victor Moldovan, ca fost demnitar și politician țărănist, va fi arestat în lotul DEMNITARILOR și condamnat la 5 ani de detenție, fiind închis în Peniteciarul de la Sighet, acolo unde se aflau în această perioadă Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu
Revenit acasă cu sănătatea şubredă, Moldovan a încercat să se angajeze la o cooperativă, însă nu a reuşit să reziste mult timp, fiind bolnav şi neputincios. A ajuns să fie întreţinut de familia fiicei sale, alături de care s-a şi mutat în Germania. Victor Moldovan a murit în 1977, la vârsta de 93 de ani, în Germania, lăsând în urma sa o arhivă documentară imensă, care conturează perioada interbelică, subliniind realităţile sociale, dar şi politice ale vremii.
