Marius Bălan, activist ecologist, Silviu Rus, președinte PER și Dan Ciobănică, șeful verzilor bistrițeni au organizat astăzi o conferință de presă comună în zona Colegiului Național LIVIU REBREANU. Inițiatorul acțiunii, Marius Bălan a explicat că e vorba de salvarea singurului parc dendrologic al municipiului Bistrița înființat de regretatul professor și biolog Liviu Gubesch. Din cele spuse de Bălan, cam 30% din copacii ce alcătuiesc parcul vor dispărea, asta pentru că se vrea modernizarea zonei și o mai bună vizibilitate a clădirii ce încă este în reabilitare. Marius Bălan a mai precizat că la această acțiune a chemat câte un consilier municipal din partea fiecărei formațiuni politice, dar că a răspuns invitației doar Dan Ciobănică.
Marius Bălan: ” În 2017, primarul Ovidiu Crețu a angajat o firmă din Cluj-Napoca pentru a scrie un proiect de modernizare a zonelor împădurite din cadrul Colegiului Național LIVIU REBREANU, dar după normativele lor și care nu respectă Legea 24 a spațiilor verzi, act normative care nu permite intrarea în parcurile dendrologice cu utilaje grele sau cu drujba, ci doar cu roaba și fierăstrăul japonez”.
Bălan a mai precizat că el a numărat câți arbori există în acest moment în parcul dendrologic: ” Exact 191 de arbori, fiind vorba de 70 de specii unice pentru orașul nostru. Din cei 191 de arbori, sunt propuși pentru tăiere 70 de bucăți, să zic așa. Am înțeles că se dorește construirea unui amfiteatru din piatră și betoane, ceea ce este interzis într-un parc dendrologic. Eventual, eventual faci amfiteatru din lemn.Bistrița nu își mai permite să piardă niciun arbore”, a punctat Marius Bălan. El a explicat că proiectul de modernizare a parcului dendrologic este copie a celui prin care primarul Ovidiu Crețu vroia mineralizarea zonei din jurul Bisericii Evanghelice.
Dan Ciobănică: ” Îi mulțumesc lui Marius Bălan pentru acțiunile care le face în direcția verde și sunt total de acord că în Bistrița nu ne mai permitem să pierdem nici măcar un singur copac. Avem un apparat cu care putem vedea dacă avem arbori bolnavi, deci să îl folosim, iar proiectele depășite sau prost făcute, pot fi modificate”.
Silviu Rus: ” Se pare că nu poți scoate ecologia din domnul Bălan și, acolo unde partidele politice eșuează în politicile de mediu, Marius Bălan reușește în continuare să țină steagul sus. Se pare că, administrația actuală nu prea reușește să comunice despre ceea ce înseamnă spațiile verzi din Bistrița și cred că e obligatorie o schimbare de optică și de proiecte”.
Tot astăzi BISTRIȚA CIVICĂ” a depus o petiție prin care cere convocarea de urgență a unei dezbateri publice referitoare la acest subiect.
1 Comment
Parcul dendrologic de la Colegiul National Liviu Rebreanua fost infiintat in anul 1958 din initiativa si supravegherea profesorului de biologie Livius Gubech si avea la acea data o suprafata de aproape 3 hectare, insa de atunci si pana in prezent suprafata a fost redusa pana la 0,75 ha. Scopul principal al parcului este unul educational, acela de a permite elevilor sa studieze in mod sistematic aspecte ale botanicii si biogeografiei. Organizarea parcului este pe criterii clasice, avand doua zone distincte. In zona denumita “A” se gasesc arbori plantati in ordine filogenetica, de la gimnosperme la angiosperme. In zona “B”, arborii sunt plantati dupa criterii biogeografice, dupa cum urmeaza: a) referinta geografica este Marea Neagra, b) in partea stanga se gasesc arbori si plante din America, c) in partea dreapta sunt specii de arbori din Asia. In ultimii ani importanta parcului dendrologic a crescut foarte mult, atat din punct de vedere educational, cat si din punctul de vedere ecologic. Avand in vedrere valoarea floristica a speciilor de plante colectate si plantate de-a lungul anilor cu multa migala de regretatul profesor Livius Gubesch, Parcul Dendrologic al CNLR Bistrita a fost declarat arie protejata inca din anul 1976, Prin decizia nr.58/1976 a Consiliului Judetean, fiind reconfirmata prin Hotararea nr.3/1995.
(Vezi: https://timponline.ro/ce-arii-protejate-are-bistrita-si-ce-minunatii-ascunde-fiecare/)
De aceea, in loc de interventia brutala a celor fara ratiune, ar trebui procedat cu multa grija si profesionalism pentru pastrarea valorii stiintifice a colectiei dendrologice, refacandu-se inclusiv rozariul (colectia de trandafiri) care, din pacate, a fost lasata in paragina pana a disparut.