Guvernul condus de Nicolae Ciucă va împlini luna viitoare un an de zile. Această perioadă a fost marcată atât de suișuri, cât și de coborâșuri. La început, mariajul PNL – PSD părea promițător. Cu timpul însă, între principalele două partide de guvernare au început să apară fricțiuni.
Demisii de răsunet și contre între PNL și PSD
Guvernul Ciucă a intrat în drepturi pe 25 noiembrie 2021 și a venit după o perioadă de blocaj guvernamental ca urmare a tensiunilor dintre fostul premier Cîțu și USRPLUS. PSD și PNL au decis să guverneze împreună, cooptând și UDMR-ul. În ciuda unei perioade de liniște, în decembrie 2021 izbucnea primul scandal major în urma căruia Florin Roman avea să demisioneze din funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării. Florin Roman a fost acuzat că și-a trecut în CV faptul că este licențiat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, în vreme ce el a urmat cursurile unui colegiu din Alba Iulia. Rectorul UBB, Daniel David, a arătat că Roman nu a urmat cursurile UBB și nu este licențiat al universității. Acesta nu avea să fie unicul scandal public și nici unica demisie din Guvernul Ciucă.
Pe 7 aprilie 2022, Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Cîțu, a demisionat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. Demisia acestuia nu a generat un scandal public, ci doar câteva semne de întrebare. Nu același lucru s-a întâmplat și cu ministrul social-democrat al Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Acesta avea să demisioneze în iunie din funcția de ministru al Agriculturii, după ce a fost acuzat de corupție, abuz în serviciu și luare de mită. Ultima demisie de răsunet a fost cea a ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta și-a depus mandatul la sfârșitul lunii septembrie.
În ultima vreme au început să apară și câteva contre în coaliția de guvernare. Una dintre cele mai vizibile contre i-a avut ca protagoniști pe președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Cu toate acestea, coaliția pare să nu se fragmenteze momentan.
Criza energetică, inflația și efectele războiului
Mandatul cabinetului Ciucă nu a fost însă unul simplu. Atunci când a fost instalat la Palatul Victoria, noul Executiv trebuia încă să gestioneze efectele târzii ale pandemiei de coronavirus într-o țară profund sceptică și aflată pe ultimele poziții din Europa la vaccinare. Ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, în câteva luni, guvernul trebuia să găsească un răspuns la o criză regională de proporții, după ce Rusia invada militar vecinul de la Nord al României, Ucraina. Pentru România a urmat o întărire a colaborării cu Statele Unite și o sporire a forțelor armate ale NATO în țara noastră, a cărei importanță strategică pe Flancul Estic creștea substanțial din pricina proximității față de evenimentele din Ucraina. România a contribuit la livrarea de armament în scopuri defensive în Ucraina și la primirea refugiaților ucraineni care fugeau din calea efectelor războiului.
Războiul din Ucraina nu a adus însă doar preocupări legate de securitatea frontierelor ci și preocupări legate de energie. Sancțiunile economice majore impuse Rusiei ca urmare a agresiunii militare, coroborate cu incapacitatea Ucrainei de a mai furniza energie către Europa au generat o criză energetică profundă care a avut efecte și în România. Prețurile la energie, combustibil și gaze au urcat la cer, iar Guvernul a trebuit să găsească acele mecanisme prin care să le stopeze. În lipsa acestor mecanisme, pericolul unei explozii sociale era cât se poate de real. Ca urmare a crizei energetice, toată Europa și implicit România a fost lovită de o inflație galopantă, nemaivăzută în ultimii zeci de ani. Plafonarea prețurilor și compensarea facturilor de energie au reprezentat principalele măsuri adoptate de guvern în această perioadă. În ceea ce privește carburanții, guvernul a recurs tot la o schemă de compensare, direct la pompă.
Noua Lege offshore și investițiile în energie au făcut posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, ceea ce a reprezentat un pas adițional către independența energetică a României, cu atât mai necesară în contextul sancțiunilor economice impuse Rusiei. În plus, România s-a arătat dispusă să investească și în reactoarele modulare mici ca o soluție adițională pentru criza energetică.
Pe lângă acestea, guvernul a reușit să atragă și tranșe importante de bani din PNRR, în vederea reconstrucției post-Covid. Țara noastră încă continuă se se confrunte cu efectele crizei din sectorul energetic și al inflației, dar momentan, coaliția pare că rezistă în fața acestor obstacole.
