Scurtă istorie politică: PSD Bistrița-Năsăud de la politici sindicale şi Viorel Pupeză la partidul cu primari al lui Radu Moldovan, cel mai longeviv președinte PSD BN: 15 ani. El astăzi va fi reconfirmat pentru un nou mandat: 2022-2026 iar în 2024 se va întoarce în Camera Deputaților. FOTO INEDITE CU FOŞTI ŞI ACTUALI ŞEFI PSD

Astăzi, 1 octombrie  2022, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, marchează numai puţin de 15 ani de mandat la conducerea celui mai puternic partid din România de la acest moment – Partidul Social Democrat. Cu trei mandate la șefia Consiliului Județean, Radu Moldovan este liderul cel mai longeviv la conducerea PSD Bistrița-Năsăud, 15 ani, fiind cel care a reușit să controleze politic și administrativ 80% din Bistrița-Năsăud. De asemenea, Moldovan este un influent lider la nivel national din PSD. Astăzi, așa cum e de așteptat, conferința județeană de alegeri îl va reconfirma pentru un nou mandat: 2022-2026 iar în 2024 se va întoarce în Camera Deputaților.

Ce trebuie știut? Faptul că PSD BN nu a dus-o la fel de bine în anii 90 ai secolului trecut, deşi, în politică, lucrurile nu pot fi văzute şi înţelese în alb sau negru, ci în diferite nuanţe, în funcţie de contextul politic al fiecărui moment electoral.

                                            Scurtă istorie politică

La 15 ani de la preluarea şefiei PSD din mâinile autocratului Viorel Pupeză, Radu Moldovan se poate lăuda la Bucureşti dar şi în faţa celor 40 de primari care îl susţin şi îl ascultă că a dus PSD BN pe vârfuri la care nici Octav Cozmâncă nu se gândea când îl suna pe Pupeză şi mai aranjau câteva cravate de pionier la gâturile unora sau altora. Până la această dată, la șefia PDSR, mai pe urmă a PSD s-au perindat mai multe personaje, dintre care îi amintim pe Gheorghe Pop, Valentin Iliescu, Viorel Pupeză, Ioan Nelu Botiș, iar din 2007 Radu Moldovan. Nu trebuie uitat faptul că la nivelul județului Bistrița-Năsăud istoria pedeseristă și, mai pe urmă, pesedistă este strâns legată de mișcarea sindicală bistrițeană, grupul de revoluționari din jurul lui Ioan Bența și George Avram, dar și de defunctul PUNR, adica Partidul Unităţii Naționale Române. Aici nu trebuie să uităm de grupul de la Agraria, Dan Tanko, și nici de regretatul Marcel Ilişuan.

                                   De unde s-a plecat, unde s-a ajuns

Vreme îndelungată, PDSR Bistrița-Năsăud a fost controlat de sindicate, deoarece, o bună perioadă de timp ceea ce însemna PDSR era condus de Adolf Bloos, în conlucrare cu Marcel Ilișuan și, uneori, cu Gheorghe Pop, și care, prin 1996-1997, era președinte al PDSR BN, membru fondator al acestei formațiuni politice. După perioada sindicală, combinată cu politicile lui Gheorghe Pop, Marcel Ilișuan și Dan Tanko, venirea la putere a PDSR în 2000, în frunte cu Adrian Năstase, îl va aduce la cârmă pe Viorel Pupeză. Om politic controversat, membru al fostei nomenclaturi comuniste, iar dupa 1990 apropiat al unuia dintre cei mai puternici oameni din fostul PDSR (Octav Cozmancă), Viorel Pupeza a transformat PSD intr-un soi de mic PCR, deși organizarea din vremea respectivă, cifrele din alegeri, spun altceva. Oricum, pierderea alegerilor de către Năstase în favoarea lui Traian Băsescu, în decembrie 2004, va fi începutul sfârșitului pentru Pupeză.

Viorel Pupeză: șapte ani la șefia PSD

Exact șapte ani va sta Pupeză pe fotoliul de președinte al PSD Bistrița-Năsăud, mai precis până pe data de 30 septembrie 2007, atunci când a avut loc conferința județeană în care Radu Moldovan, susținut de Victor Ponta, prezent la Bistrița, îi va lua locul.

                       Cine era Viorel Pupeză, cel ”executat” de mai tinerii lupi din partid?

În primul rând, Viorel Pupeză a fost în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, membru al Biroului de Conducere a Organizației Pionierilor și șef de cabinet al Polianei Ceaușescu, nora lui Nicolae Ceaușescu. După Decembrie 1989, an în care are loc Revoluția anti-comunistă în perioada 19-22 decembrie, Pupeză, după o prioadă de tatonare politică, se va reactiva, prima dată în Partidul Socialist al Muncii, condus la nivel național de Ilie Verdeț, iar la nivel județean de Pavel Lorințiu, ex- membri ai fostei nomenclaturi PCR. Pupeză, a fost de-a lungul timpului, director economic la Spitalul Judeţean de Urgenţă, dar şi prefect al judeţului sau deputat. În anul 2002, pe când era prefect al judeţului şi şef al PDSR i se alătură şi Gheorghe Marinescu, care era deja preşedinte de Consiliu Judeţean din 1996, atunci el aducând în partid 30 de primari, asta, după ce, Marinescu, vicepreședinte al PD și apropiat al lui Ioan Oltean, a fost convocat la o discuție cu atotputernicul premier Adrian Năstase.

                           Ce se scria în presa vremii despre debarcarea lui Pupeză?

Concret, încă din vara lui 2007, existau semnale că Viorel Pupeză nu mai este dorit la șefia PSD BN, cei mai porniți spre a face schimbare, fiind primarii, nemulțumiți de ”dictatorul” Pupeză.

” Conferința județeană de alegeri s-a ținut în sala de conferințe a unuia dintre cele mai luxoase complexe hoteliere, lucrările fiind supervizate de vicepreședintele PSD, Victor Ponta. Marele absent a fost chiar ex-președintele Viorel Pupeză, pus la zid de majoritatea celor prezenti la conferința de alegeri. Sigur că au fost prezenți mai toți cei care au semnat memoriul contra lui Viorel Pupeză, la prezidiu mai luând loc primarul Becleanului, Nicolae Moldovan, Gheorghe Marinescu, Doina Pană, dar și fratele ex-internaționalului Viorel Moldovan, Adrian Moldovan, director al CSM Bistrița. În general, vorbitorii au criticat modul în care Pupeză a condus filiala, însă au existat și cuvinte de laudă pentru “epoca Pupeză”. Dar, așa cum era de așteptat, toți au căzut de acord că “a căzut cortina” și că “viitorul sună bine”, trecându-se la alegerea noului președinte. Toate aceste lucruri s-au petrecut în absenta deputatului Viorel Pupeză, care a preferat să demisioneze prin intermediul unei scrisori deschise și sa nu ia parte la conferința la care ar fi fost revocat din funcție”, scriam pe data de 30 septembrie 2007 în Mesagerul de BN.

                          Radu Moldovan: octombrie 2007- prezent

La 15 ani de la preluarea şefiei PSD din mâinile autocratului Viorel Pupeză, Radu Moldovan se poate lăuda la Bucureşti dar şi în faţa celor 40 de primari care îl susţin şi îl ascultă că a dus PSD BN pe vârfuri la care nici Octav Cozmâncă nu se gândea când îl suna pe Pupeză şi mai aranjau câteva cravate de pionier la gâturile unora sau altora. Cei 15 ani trecuţi de când  Radu Moldovan prezidează PSD Bistrița-Năsăud, pot fi considerați ani buni din punct de vedere politic și, care vor avea drept punct culminat, formarea Uniunii Social-Liberale, victoria la alegerile locale din iunie 2012 și instalarea lui Moldovan la președinția Consiliului Județean, cât mai ales, uriașa victorie din decembrie 2012, atunci când USL va obține în județul Bistrița-Năsăud un număr de cinci parlamentari.

Marele hop pentru Radu Moldovan a venit odată cu alegerile prezidenţiale, atunci când PSD BN va obţine rezultate slabe, ele fiind cele care l-au făcut pe Radu Moldovan să demisioneze din funcția de președinte al PSD BN. Oricum, gestul lui Radu Moldovan, a fost un gest de onoare, el anunțând după primul tur de scrutin, că, dacă va pierde alegerile, va pleca de la șefia partidului, fapt, ce deja e unul consumat.

                         Ce a urmat?

Radu Moldovan a reuşit să treacă peste această înfrângere, sigur, ajutat de echipa care, la doi ani distanţă, va câştiga fără drept de apel alegerile locale dar şi cele parlamentare: Nicolae Moldovan, Romeo Florian, dar şi toţi primarii social-democraţi şi reţelele lor electorale. Ei sunt cei care l-au ajutat pe Radu Moldovan să treacă „peste” , iar pe Doina Pană, Daniel Suciu şi Ioan Deneş să mai ajungă, încă o dată, în Parlament. De atunci, Radu Moldovan a mai câștigat un mandate de președinte al CJ BN, în septembrie 2020, ultimul pe această funcție. Tot de atunci, fostul purtător de cuvânt al CJ BN, Bogdan Ivan, a ajuns deputat și se pregătește de bătălia pentru a șefia CJ BN.

                    În loc de concluzie…

Cert, PSD, social-democrația românescă, dar și dreapta, vor trebui să găsească soluții și strategii noi pentru 2024.  Analiza noastră atrage atenția liderilor politici de stânga sau de dreapta, că în 2024 votul va fi unul cât se poate de țintit: pentru schimbarea clasei politice, a unor mentalități vetuste, anacronice, a stilului de-a face politică din ultimii 30 de ani.

PS: Rămâneți aproape: După-amiază veți putea vedea poze inedite cu toți liderii PSD din 1996 și până în 2022