Dara Massicot, o cercetătoare de la unul dintre cele mai mari think tank-uri militare din lume, RAND Corporation, evaluează ce ar putea urma pentru Ucraina după anexarea teritoriilor sale de către Rusia și mutările pe care Kremlinul le-ar putea face în perioada următoare.
Într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter, Massicot afirmă că Rusia are nevoie de încheierea rapidă a luptelor intense și că va încerca prin anexare să forțeze o terminare rapidă a acestei faze a războiului, descurajeze Occidentul din a oferi asistență Ucrainei și să obțină timp pentru a-și reclădi forțele armate după pierderile uriașe suferite în „operațiunea militară specială” ordonată de Vladimir Putin pe 24 februarie.
Acest lucru ar fi însă inacceptabil pentru Ucraina, liderii de la Kiev anunțând, evident, că nu vor recunoaște acest nou rapt teritorial rusesc și că vor accepta o încheiere a conflictului abia după ce își vor elibera toate teritoriile ocupate de Rusia, inclusiv peninsula Crimeea anexată ilegal în 2014.
Occidentul dar și state aliate sau care au relații apropiate cu Moscova au anunțat deja la rândul lor că nu vor recunoaște anexarea teritoriilor ucrainene ocupate.
Cercetătoarea de la RAND Corporation mai notează că dacă Kievul și susținătorii săi vor ignora propunerile eventualele propuneri de încetare a focului formulate de Rusia, Kremlinul ar putea înfățișa Ucraina drept statul agresor pentru a-și oferi o justificare în plus pentru mobilizarea decretată săptămâna trecută.
De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a anunțat deja vineri în timpul conferinței sale zilnice de presă că Moscova va privi orice atac asupra teritoriilor anexate ca un atac asupra Rusiei însăși.
Massicot amintește și de „cartea nucleară” cu care Rusia tot amenință și amintește că a făcut acest lucru și în 2014 după anexarea Crimeii pentru a intimida Kievul și aliații săi cu o escaladare de neconceput a războiului.
FOTO: Ukraine Presidency / Zuma Press / Profimedia
Cercetătoarea de la RAND Corporation, un think tank fondat cu scopul de a efectua cercetări și întocmi analize pentru forțele armate ale Statelor Unite, afirmă că în momentul de față, în pofida decretării mobilizării parțiale, armata Rusiei este în cel mai vulnerabil punct al său de la declanșarea războiului și că va avea nevoie de luni de zile pentru a-și regenera forțele.
Așadar, pentru Ucraina are sens să încerce să exploateze acest avantaj. Massicot spune însă că este greu de prezis cum va reacționa Kremlinul dacă forțele armate ucrainene vor lansa atacuri în teritoriile pe care Moscova le-a anexat și că răspunsul Moscovei va depinde de mai mulți factori.
„Armele nucleare nu sunt însă primul pas într-o escaladare”, subliniază cercetătoarea.
Ea mai afirmă că până la sfârșitul anului armata ucraineană va depune eforturi să împedice înghețarea luptelor de-a lungul unui front static, în timp ce Rusia își dorește tocmai acest lucru pentru a păstra controlul asupra cuceririlor sale.
Dara Massicot amintește de asemenea că baza de mobilizare a Rusiei a fost ignorată de un deceniu și că, după cum au arătat evoluțiile din ultimele zile, va avea numeroase probleme cu procesul în sine.
Un alt posibil pericol pentru Ucraina
Totuși, Massicot avertizează că Rusia este capabilă să trimită un număr mare de recruții în teritoriile ucrainene ocupate în următoarele săptămâni, chiar dacă aceștia nu sunt pregătiți, instruiți sau echipați. Rusia se va baza, ca în cazul Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial, pe avantajul numerelor.
„Mobilizarea ar putea ajuta Rusia să păstreze ceea ce a luat deja Ucrainei dacă forțele mobilizate sunt folosite în roluri auxiliare în teritoriile ocupate – pentru punctele de control, logistică, șoferi etc. Ele ar putea elibera alți soldați (epuizați) de pe front”, explică aceasta.
O altă variantă pentru Rusia ar fi să folosească recruții instruiți pe repede înainte pentru a umple golurile din unitățile rusești epuizate de pe linia frontului pentru a încerca o stabilizare a situației, deși eficacitatea unei astfel de strategii este discutabilă.
FOTO: Kirill Shipitsin / Sputnik / Profimedia
„Suspectez că vor încerca puțin din ambele abordări – susținere secundară și trimitere pe front”, afirmă cercetătoarea.
Ea spune însă că o provocare mult mai mare pentru Rusia pe termen lung va fi regenerarea forțelor sale blindate în contextul sancțiunilor istorice impuse de Occident și a problemelor pe care economia rusă le avea oricum înainte de implementarea acestora.
Înainte de a se alătura RAND Corporation, unul dintre cele mai mari think tank-uri specializate pe probleme de securitate și apărare din lume, Dara Massicot a fost analistă pe capabilitățile de apărare ale Rusiei în cadrul departamentului american al Apărării.
Ea a obținut un masterat în securitate națională și studii strategice de la U.S. Naval War College după ce a absolvit studii de licență în pace, război și securitate la University of North Carolina și de limba și literatura rusă la aceeași instituție de învățământ superior.
