Guvernul nu va organiza alegeri locale parțiale în 2022 cu toate că 47 de localități n-au primar, iar una este fără consiliu local, au precizat pentru „Adevărul” surse guvernamentale. „Potrivit informațiilor primite de la instituțiile prefectului, la data de 31 august 2022 erau vacante funcțiile de primar din 47 de unități-administrativ teritoriale, ca urmare a parcurgerii tuturor procedurilor legale”, precizează AEP, în urma unei solicitări a „Adevărul”.
În acest context, primarul interimar liberal Cătălin Bota rămâne pe funcție mai departe, el având mari șanse să rămână interimar până la data când vor fi organizate alegerile locale din 2024. Spunem acest lucru pentru că, în 2023 este destul de puțin probabilă declanșarea procedurilor privind organizarea alegerilor locale parțiale, asta având în vedere criza energetică care nu se va încheia, dar și remanierea guvernamentală care va avea loc odată cu schimbarea actualului premier Ciucă cu Marcel Ciolcacu.
Ultima informare adresată de AEP către Guvern, privind situația mandatelor de primar vacante și a consiliilor locale a fost transmisă la 15 iunie, când a fost propusă organizarea alegerilor locale parțiale în al doilea semestru al lui 2022, adică perioada iulie-decembrie.
Conform unor surse guvernamentale de la cel mai înalt nivel, Executivul nu va organiza alegeri locale parțiale anul acesta. Motivul invocat este că pe agenda Guvernului sunt alte priorități, de la pachete de legi care trebuie abordate, gestionarea crizei energetice, dar și evitarea oricăror probleme economice, mai ales în urma creșterii accelerate a prețurilor.
Însă dincolo de pretextul situației în care este România, la mijloc sunt și calcule politice. Surse politice din PSD au precizat pentru „Adevărul” că potrivit calculelor interne, dacă în următoarea lună ar avea loc alegeri, social-democrații ar câștiga 70% dintre localități. De partea cealaltă, liberalii au alte estimări, care arată că PSD ar lua cel puțin jumătate din primării, însă nu 70%.
Ce spune legea
Prin urmare, Guvernul va continua să ignore prevederile legale și să facă alegeri parțiale în maxim 90 de zile de la vacantarea oficială a unei funcții de primar. Inclusiv la Primăria Sectorului 5, ultima zi în care ar fi trebuit să dea HG de organizare de alegeri era 31 iulie, pentru a fi organizate pe 4 septembrie, ultima duminică din cele 90 de zile, conform legii.
„Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (10)”, precizează Codul Administrativ.
În vară, discuțiile din Coaliție erau referitoare la alegeri după terminarea campaniei agricole, când lumea ar fi putut să iasă la vot, însă planurile s-au schimbat.
Cum au ajuns localitățile fără primar
Motivele funcţiilor vacante au fost nenumărate: decese ale edililor, condamnarea lor la închisoare, decizii de incompatibilitate, demisii din diferite motive etc. De exemplu, fostul primar din Jibert (Braşov), Iancu Boeriu, a fost omorât în bătaie de un consilier local, în martie 2022. Un alt fost edil, Traian Ogâgău (oraşul Sângeorz-Băi), a fost condamnat a doua oară într-o cauză penală (pentru conducere sub influenţa alcoolului), în august 2021, fiind lăsat fără mandat pentru a doua oară în doar doi ani. Un alt primar, cel din Valea Salciei (Buzău), se afla la al şaselea mandat în fruntea instituţiei, dar s-a angajat în septembrie 2021 la Curtea de Conturi, aşa că a pus ghetele de edil în cui, după 21 de ani.
O situaţie şi mai gravă e în comuna Blândeşti din Botoşani. Fostul primar a fost găsit în conflict de interese în aprilie 2021, iar viceprimarul care avea delegate atribuţiile a fost găsit şi el incompatibil în iunie 2022.