Cursa prezidențială din 2024 se anunță a fi una intensă. Spre deosebire de alegerile anterioare nu mai avem un candidat care să concureze pentru realegere, așa cum a fost cazul lui Klaus Iohannis, astfel încât în 2024 vom avea o competiție deschisă. Fiecare partid spre să revendice marele premiu, dar în final doar un singur om va sta pe fotoliul de la Cotroceni.
PSD
Social-democrații se îndreaptă spre alegerile prezidențiale din 2024 cu mari speranțe. Din 2000 PSD nu a mai dat un președinte pentru România, atunci când Ion Iliescu se impunea categoric, cu 66,83%. Rând pe rând, oameni precum Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta sau Viorica Dăncilă au fost învinși de candidați din tabăra adversă. De data aceasta, PSD speră să poată revendica fotoliul de la Cotroceni după 24 de ani de la ultima victorie.

Social-democrații au cel puțin trei potențiali candidați la prezidențiale. În primul rând, presa a vorbit despre o posibilă candidatură a lui Mircea Geoană, în prezent numărul doi în ierarhia NATO. Geoană a mai candidat în trecut și a fost învins de Traian Băsescu, dar de data aceasta, posibilul prezidențiabil al PSD are în spate o cu totul altă reputație – cea de secretar general adjunct al NATO. Recent, Geoană a vorbit despre alegerile din 2024, făcând o trimitere la cele din 2009 în care a fost învins de Traian Băsescu. Geoană a lăsat de înțeles că alegerile din 2009 au fost fraudate: „aș reaminti faptul că în 2009 noi am câștigat alegerile prezidențiale dar care au fost denaturate dintr-un pact cu diavolul pe care lideri și instituții l-au făcut și consecințele le vedem și acum”.
Totodată, Mircea Geoană a mai spus că nu e în competiţie cu nimeni la alegerile din 2024: „Singura competiție pe care o am este cu mine însumi”.

Un alt posibil candidat din partea PSD este chiar președintele partidului, Marcel Ciolacu. Din acest punct de vedere, social-democrații au fost consecvenți în toată istoria lor post-decembristă, trimițând de ficare dată în cursă propriul șef de partid, indiferent de numele acestuia. De aceea, nu este exclus ca și în 2024, PSD să meargă în alegeri cu președintele partidului.
În fine, un al treilea posibil candidat la prezidențiale din partea PSD ar putea fi Gabriela Firea, fostul edil al Bucureștiului. Firea se bucură de spijinul unor nume importante din partid, precum Paul Stănescu. Acesta a declarat recent că s-ar bucura ca PSD să susțină o femeie la prezidențiale. În trecut, PSD a mai propus o femeie în alegerile prezidențiale, în persoana Vioricăi Dăncilă. Aceasta a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2019. Totodată, trebuie menționat și faptul că în trecut, un fost edil al Bucureștiului, Traian Băsescu, a reușit să câștige alegerile prezidențiale. Astfel, Gabriela Firea ar putea fi avantajată dintr-o dublă perspectivă, cea de fost edil și de unică femeie în cursa pentru Cotroceni.
PNL
Liberalii își doresc să păstreze fotoliul de la Cotroceni, dar de data aceasta cu un alt candidat. Klaus Iohannis își sfârșește cele două mandate constituționale, astfel încât liberalii trebuie să se gândească la un înlocuitor care să aibă șanse în cursa prezidențială. Ca și în cazul PSD, liberalii ar putea merge în cursă cu șeful partidului, Nicolae Ciucă. Reputația militară a acestuia ar putea reprezenta un atuu pentru liberali. Totodată, important va fi și modul în care Nicolae Ciucă își va încheia mandatul de premier. Până acum, Nicolae Ciucă stă bine în sondajele de opinie în ceea ce privește încrederea electoratului, iar dacă măsurătorile vor continua să fie pozitive, atunci acesta are șanse mari să se transforme în candidatul PNL.

Pe de altă parte, PNL ar putea trimite în alegeri unul dintre primarii din provincie care se bucură de notorietate. Din acest punct de vedere, Emil Boc sau Ilie Bolojan ar putea fi numele preferate de către liberali. Aceștia ar putea repeta senariul din 2014, atunci când au câștigat alegerile cu un fost primar cu notorietate din zona Ardealului.
AUR
Partidul anti-sistem va merge cel mai probabil în alegerile prezidențiale cu George Simion. Acesta și-a construit deja treptat un profil de prezidențiabil și speră să repete scenariul din 2000. Atunci, un alt candidat anti-sistem, Corneliu Vadim Tudor, profitând de un val popular de nemulțumire și dezamăgirea guvernării CDR a reușit performanța de ajunge până în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Acum Simion încearcă să profite de propria sa popularitate de pe rețelele de socializare pentru a se lansa în cursa prezidențială. Liderul celor de la AUR se bucură deja de notorietate și de sprijinul principalelor grupări extremiste din țară. Cu toate acestea, AUR nu deține o mașinărie de vot în teritoriu, astfel încât acesta poate spera cel mult la un tur doi în alegeri.
USR
USR se află în cădere liberă în sondajele de opinie din 2019, atunci când au atins un vârf în alegerile europarlamentare și până în prezent când se zbat în jurul cifrei de 10%. USR are șanse mici în alegerile prezidențiale, dar, la fel ca UDMR speră să atragă atenția electoratului astfel încât să nu cadă complet în irelevanță. USR l-ar putea trimite în cursă pe actualul lider al partidului, Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor.

Pe de altă parte, nu trebuie exclusă nici o posibilă candidatură din partea lui Dan Barna, cel care a fost învins în alegerile din 2019. Barna ar putea visa la un soi de revanșă, iar ambițiile sale politice s-ar putea să nu fi dispărut complet.
UDMR
UDMR se va prezenta în alegeri, după toate probabilitățile, cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor.

Șansele acestuia sunt aproape inexistente, însă miza pentru UDMR nu este legată de fotoliul de la Cotroceni, ci de mobilizarea comunității maghiare din România în sprijinul formațiunii. Din acest punct de vedere, candidatura lui Hunor va fi una pur simbolică.
sursa: http://https://psnews.ro/