Pentru orice călător care sosește pentru prima dată în nord-vestul Transilvaniei, locurile, peisajul coboară din alte lumi, poate chiar din alte dimensiuni. Stânci uriașe și ascuțite ce înjunghie cerul, repezi pâraie care aleargă bezmetic printre bolovani aruncați acolo de titani, zgomote care se îngână, se încalecă peste simfonia sinistră a vântului, simfonie ieșită ca o umbră neagră din pădurile nesfârșite ale acestui ținut. Coclauri neumblate, putrezite în singurătatea lor, văi întortocheate și unde imense trunchiuri de copaci zac putrezite de-a valma. Aici, aici, călătorul nostru, dacă nu are un ghid bun și curajos, mai poate vedea, se mai poate pierde pe veci în uriașe poieni, locuri unde lăstărișurile,cioatele arse și contorsionate stau alături de colibe părăsite și dărăpănate și în spatele cărora vei găsi mereu cranii și tigve de animale albite de viermuiala necruțătoare a timpului. Istovit de drumul lung, de foame, unii chiar de sete, pentru că nu toți ghizii vor găsi în timp util neostenitele pâraie, călătorii vor privi temători la rânjetul ce curge din orbitele goale spre crepusculul ce aduce bezna și ceața. Un crepuscul straniu, violat de înfiorătoare dungi sângerii.
„În anul 1241 de la întruparea Domnului în duminica Paștilor, peste codrii Carpaților au năvălit tătarii în Rodna, un târg al ungurilor, omorând 4.000 de oameni, … în marțea aceleiași săptămâni au fost omorâți în târgul Nosa (Bistrița), 6.014 creștini, … de asemenea, în joia misericordiei au căzut în orașul nostru Hermannsdorf (Cibin) mai mult de 1.000 de oameni”
”Pentru prima dată în istoria contemporană, porțile ansamblului “Cetatea Rodnei” se vor deschide spre vremuri demult apuse, dezvăluind atmosfera medievală a localității rurale grănicerești montane cu cea mai mare vechime.Plină de farmec, curtea cetății va deveni o adevărată tabără medievală cu menestreli, rapsozi, cavaleri și momente de reconstituire istorică, meșteșugari și ateliere de creație, ateliere de gastronomie locală cu iz medieval, tururi ghidate, ateliere de leac, produse marca Produs în Bistrița-Năsăud, ateliere de promovare a patrimoniului cultural și natural, precum și alte surprize”.
Asta au spus organizatorii și strădania lor nu a fost una nevăzută, neîmplinită într-un eveniment ce a vrut să împletească vechea lume rurală, dispărută în ultimii ani cu vechi și de groază istorii rodnene. S-a chemat ”Străjeri în Poarta Transilvaniei” și a avut de toate. Spuneam într-un alt reportaj că e de preferat să fii discret și să încerci să vezi altfel evenimentul…
… Rodna e mereu surprinzătoare și dacă mergi pe urmele istoriei poți să găsești lucruri surprinzătoare, despre care se vorbește rar sau deloc. ”Ascunse” în spatele Bisericii Ortodoxe, vis-a vis de clădirea care a adăpostit cândva Pretura Plășii Rodna (1894-1950) și în imediata apropiere a primăriei stau descoperite și redescoperite ruinele vechii cetăți Rodna dar și o Biserică Greco-Catolică cu hramul Sfîntul Gheorghe. Pe frontispiciu citești un mesaj venit tocmai din 1859, vreme când încă habsburgii împărățeau țara Năsăudului și trimiteau la Viena aurul și argintul exploatat aici încă de pe vremea lui Traian, împăratul roman care a supus Dacia: ” La annul 1859 s-a renovatu și s-a mai lungitu ruinele templei derimate de mongoli la 1242”
Aici istoria îți joacă sub picioare: dacă apleci capul lângă ruinele vechii cetăți și ciulești urechile iposibil să nu auzi tunetul copitelor iuților cai din stepa calmucă ce macină pământul,strigătele de război ale invadatorilor. Poți vedea peste tot focul, sîngele, cruzimea călăreților cu ochii mici și oblici, vaetele răniților, zgomotul de săbii încrucișate și moartea ce pândește din orice colț al cetății. Parcă miroase a cenușă, a carne arsă. Lângă turnul rămas în ”viață” după cei 800 de ani trecuți peste el, veseli, acum, ”Cimpoierii Transilvaniei”cântă și dansează. Înainte de ei, Paladinii de Terra Mediescare au ”luptat” între ei cu armele sângeroaselor vremuri : „A ajuns la bogata Rodna, o cetate a teutonilor, situate între nişte munţi înalţi, la mina de argint a regelui, unde se găsea o mulţime nenumărată de popor. Dar, fiindcă aceştia sunt oameni războinici şi nu duceau lipsă de arme, când au auzit despre sosirea tătarilor, le-au ieşit în cale prin păduri şi munţi, afară din oraş. Când însă, tătarii observând mulţimea celor înarmaţi, au întors spatele, prefăcăndu-se că fug dinaintea lor. Atunci poporul întorcându-se victorios, a depus armele şi a început să se îmbete de vin, după cum pretindea furia teutonică. Dar tătarii, întorcându-se repede, fiindcă nu existau nici şanţuri, nici ziduri şi nici alte întărituri, intrară în oraş deodată, prin mai multe părţi. Şi cu toate că s-a făcut pe ici pe colo un mare măcel, poporul văzând că nu poate să se împotrivească, se lăsă cu totul în voia tătarilor”
… Evident că Rodna de astăzi e altceva, iar evenimentul de care facem vorbire a fost doar un șir de momente de reconstituire istorică, muzică medievală și tradițională, animație stradală cu păpușile uriașe medievale ale Bistriței – Andreas și Catharina, târg de meșteșuguri vii și produse marca ”Produs în Bistrița-Năsăud”, ateliere verzi și de creație, gastronomie locală cu iz medieval. Și dacă tot e vorba de evul mediu, deși, 1241-1242 e evul mediu timpuriu, secolul al XIII-lea, nu au lipsit nici Paladinii de Terra Mediescare au readus în prezent, luptele cavalerești, completate de alte activități medievale interactive.
Animației din tabără i se vor alătura meșteșugarii, care vor face demonstrații la fața locului, publicul având posibilitatea să participe la diverse ateliere. Muzica medievală va răsuna din plin, prin vocea Cimpoierilor din Transilvania, care vă vor invita și la ateliere muzicale. Rapsozii autohtoni, aduși în scenă de Centrul Județean pentru Cultură, vor da viață unor șezători muzicale de excepție.
Toate acestea se întâmplă în cadrul evenimentului ”Porți Medievale Deschise” – inclus pe agenda acțiunilor de celebrare a 30 de ani de existență a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud – și proiectului ”Străjeri în Poarta Transilvaniei” – parte a activităților acestuia din urmă fiind organizate simultan, pentru a maximiza eforturile de promovare a patrimoniului cultural și natural local, realizate de: Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Primăria Rodna, Asociația Produs în Bistrița-Năsăud, Asociația Culturală Bistrița Medievală, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană ”George Coșbuc”, Liceul Tehnologic „Florian Porcius” Rodna, Europe Direct Bistrița-Năsăud, Filiala Bistrița-Năsăud a Asociației Comunelor din România, Administrația Parcului Național Munții Rodnei, Asociația Cultural-Istorică Rodna Veche, Asociația WildLife Ro, Biserica Greco-Catolică Sf. Gheorghe Rodna.
