Scrisoare deschisă către preşedintele CJBN, domnul Emil Radu Moldovan, despre asfaltarea unor 7 km pentru deschiderea drumului medieval Bistriţa – Cluj-Napoca
Domnule Emil Radu Moldovan, preşedinte CJBN, când asfaltaţi cei 7 km de la limita de judeţ, dinspre Ţaga până la Chiochiş (DJ 172 A) pentru a deschide circulaţiei drumul medieval ce lega Bistriţa de Cluj-Napoca?
Domnule preşedinte, cum drumul expres pentru Cluj-Napoca şi Autostrada Nordului sunt doar poveşti în următorii ani, după modelul faimoasei centuri a Bistriţei şi avem doar două variante pentru a ajunge în capitala Transilvaniei, apare întrebarea: de ce nu deschidem traficului şi cea de-a treia cale?
Nu vorbesc lucruri noi, ci lucruri cunoscute încă din evul mediu şi documentate clar din 1769, când se circula cu trăsura şi carul între Bistriţa şi Cluj-Napoca pe varianta cea mai scurtă, adică prin Câmpia Transilvaniei, pe drumul numit „Landstrasse von Klausenburg nach Bistritz”, pe ruta: Cluj-Napoca – Sic – Ţaga – Lechinţa – Bistriţa.
Astăzi, pentru a merge la Cluj, fie circulăm pe varianta drumului european Beclean – Dej – Gherla (E58, E576), fie pe varianta drumului judeţean, apoi naţional Budeşti – Sărmăşel – Apahida (DJ 151, DN 16), iar vechiul drum, cea de-a treia cale, cunoscută drept „Drumul Bistriţei” este numai parţial asfaltată. M-am bucurat când am văzut că aţi asfaltat cei 7 km în 2019 pe tronsonul Matei – Strugureni (DJ 172 E), însă între Chiochiş şi limita de judeţ, în direcţia Ţaga, tot aşa circulăm, pe drum de pământ, precum soldaţii habsburgici trimişi să facă celebra hartă iozefină.
De aceea, vă scriu în calitate de simplu cetăţean, adresându-vă întrebarea: când asfaltaţi cei 7 km de la limita de judeţ, dinspre Ţaga până la Chiochiş (DJ 172 A) pentru a deschide circulaţiei drumul medieval ce lega Bistriţa de Cluj-Napoca?
Ştiu care e contextul internaţional şi situaţia spre faliment a României şi de aceea, vă menţionez două posibile surse de finanţare pentru asfaltarea celor 7 km de drum judeţean:
1. finanţare prin fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional şi fonduri de la bugetul CJBN după modelul finanţării celeilalte părţi a drumului din judeţul Cluj (172 A şi 161 G), unde este în faza de licitaţie modernizarea, după o reziliere a vechiului contract.
2. finanţare din donaţie din partea firmelor bistriţene care asfaltează judeţul. Vedem că tot aceleaşi firme bistriţene (Frasinul, Dimex 2000, Mis Grup, Îndemânarea etc.) lucrează pe drumurile judeţului. În acelaşi timp, suporterii dumneavoastră vă laudă pentru asfaltările realizate în cei 10 ani de conducere a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi mă bucur că v-aţi îndeplinit datoria pentru care sunteţi plătit cu un salariu foarte bun. Aici ar fi marea provocare, în urma căreia, cu adevărat am putea spune că dumneavoastră aţi refăcut legătura medievală cu Clujul, dacă aţi convinge aceste firme bistriţene să asfalteze cei 7 km prin propria lor donaţie.
A reface „Drumul Bistriţei”, a treia cale actuală de a lega Bistriţa de Cluj-Napoca este un mic pas pentru a face mai atractiv economic, turistic şi demografic judeţul Bistriţa-Năsăud.
prof. Florin I. Bojor
