Ediția 2022 a Zilelor Bistriței vor avea loc pe Pietonal între 15-17 iulie fără mici și grătare. Vor concerta Traian și Valeria Ilea, Nicoleta Voica, Iuliana Beregoi, Irina Rimes, Smiley, Carla’s Dreams și formații locale.

Revenirea la normalitate, după ce, mai bine de un deceniu, Zilele Bistritei s-au tinut aiurea, fără nici o logică după cum au vrut muschii fostului primar Ovidiu Cretu. Prima atestare documentară, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, să renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Prin urmare, ani de zile la rând data de 16 iulie a fost considerată ca fiind prima atestare documentară a orasului Bistrita.
Astfel pe 16 iulie 2014 orasul Bistrita a imlpinit 750 de ani de la prima atestare documentara, fapt pentru care ar fi trebuit ca intregul an sa fie declarat anul jubiliar “BISTRITA-750″, lucru care, evident, nu s-a intamplat din pricina “gândirii intelepte” a fostului primar. Tocmai atunci a contestat prima atestare documentară a Bistritei, printr-o afirmatie de-a dreptul idioată: ”Bistriţa nu împlineşte nici un an. Este un document emis de un Papă în care se aminteşte despre Bistriţa. Dacă documentul acela ar fi zis: de acum Nosa se numeşte Bistriţa, era cu totul altceva.” (Vezi: https://timponline.ro/primarul-cretu-spune-ca-bistrita-nu-a-implinit-750-de-ani-nici-parisul-nu-merge-pe-datarea-denumirii-actuale/)
Importanta documentara a datei de 16 iulie 1264 este că numele orasului Bistrita apare pe un document vechi 750 de ani. Ori după mintea lui Cretu “Bistriţa nu împlineşte nici un an”, chiar la o vechime de trei sferturi de mileniu din existenta unui oras.
In anul 1349 Bistrita este amintită ca si oras sub numele de Civitas Bysterce. Apoi din 1353 orasul Bistrita primeste dreptul de a tine targ anual de 15 zile, in luna august, care in părtile locului era cunoscut sub numele de BULGIUL ANUAL, iar din1366 a primit si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldica simbolizeaza comertul.
Asa se face, că in anul 2015, Cretu schimbă din nou zilele orasului Bistrita fiind transformate in “Targul Mare al Bistritei”. Potrivit primarului Ovidiu Cretu, denumirea de “Zilele Bistritei” era una “banala” si era nevoie de intoarcerea la traditii.
Numai că BULGIUL ANUAL, este ulterior primei atestari documentare a orasului din 1264, adică la 1353 cand orasul Bistrita a primit din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970.
Asta nu inseamnă ca prin revenirea la “Zilele Orasului pe 16 iulie” actualul primar Ioan Turc să renunte la Targul Mare al Bistritei. Una-i una, alta-i alta.
Ar merita sa fie continuată traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august, dar cu accentul principal pe partea comercială. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej. Targul de vara s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o ocupare mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si cultura bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.