Guvernul României are în această perioadă sarcina dificilă de a gestiona un amalgam de crize. Deși inflația este adesea menționată, ea nu reprezintă decât una dintre actualele crize. Alte două crize majore au lovit sau riscă să lovească țara noastră în perioada următoare. În continuare, vom aborda pe rând aceste trei crize.
Inflația
Inflația reprezintă o problemă spinoasă cu care nu ne confruntăm doar noi, ci și alte state europene și chiar Statele Unite. Aceasta este o problemă care ne privește pe toți de vreme ce inflația se traduce printr-o creștere a prețurilor. Cu toate că știm cum se manifestă inflația, nu este atât de simplu să identificăm cauzele ei. Astăzi, economiștii consideră că rădăcinile inflației pot fi localizate în zona energiei. Criza de pe piața energiei, acolo unde prețurile au explodat, generează o creștere a prețului la alimente. La rândul ei, criza energetică este coroborată de conflictul din Ucraina.
Prețurile alimentelor de bază au crescut în tandem cu inflația. Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, făina costa în aprilie anul acesta cu 26,7% mai mult față de aprilie 2021, iar prețul unui litru de ulei a crescut cu 38,1% în aceeași perioadă. La categoria legume, cartofii au înregistrat cea mai accentuată scumpire, cu 41,8% mai mult față de anul trecut. Carnea și conservele din carne s-au scumpit cu 10,2% față de anul trecut, carnea de pasăre înregistrând cea mai mare creștere de preț.
Criza energetică
Criza energetică este, așa cum am arătat mai sus, cea care a generat în bună măsură inflația galopantă din ultimele luni. Guvernul a încercat să rezolve criza energetică printr-o plafonare a prețurilor la energie care expiră în luna aprilie a anului viitor. Lucrul acesta reprezintă un adevărat cartof fierbinte pentru că, din cauza plafonării, prețurile actuale de la energie sunt în bună măsură artificiale. Prețul real al energiei ar putea fi dublu, poate chiar triplu, iar în aprilie 2023 românii ar putea afla lucrul acesta. Prin urmare, guvernul se învârte într-un cerc vicios. Odată adoptată plafonarea, ea ar putea fi prelungită și anul viitor pentru a nu genera o explozie de nemulțumire socială, dar lucrul acesta nu face decât să accentueze criza pentru că prețurile la energie sunt artificiale, iar lucrul acesta nu poate fi menținut la nesfârșit.
Guvernul speră că exploatarea gazelor din Marea Neagră va aduce un surplus în producția internă, astfel încât România să nu resimtă în aprilie 2023 ridicarea plafonării. Dar nu este clar cât de rapid vom exploata gazele din Marea Neagră, în ciuda promulgării legii, și nici cât de rapid va amortiza lucrul acesta problema crizei energetice. Prin urmare e greu de crezut că în doar un an de zile, vom reveni la prețurile la energie din 2021.
Criza alimentară
Ultima criză este cea alimentară, amplificată și aceasta de evenimentele din Ucraina. Criza ar putea fi provocată pentru că o mare parte din producția mondială de grâu, porumb și orz provine din statele care se află acum într-un război deschis – Ucraina și Rusia. De vreme ce producția va scădea pe fondul conflictului, ne vom confrunta cu prețuri ridicate la aceste produse. Deja consecințele acestei crize sunt vizibile. De la declanșarea invaziei și până în prezent, prețul grâului a urcat cu 37 de procente, iar cel al porumbului cu 21 de procente. Grânele nu vor mai putea fi produse pe fondul războiului, iar cele deja existente vor ajunge cu dificultate pe piețe europene din cauza blocadei navale impuse de Rusia.
Prin urmare, România va trebui să se bazeze mai mult pe producția internă. Autoritățile dau asigurări că din acest punct de vedere, țara noastră stă bine, producția țării fiind cu mult peste necesarul de consum al populației.
Totuși, ceea ce scăpăm din vedere adesea e că aceste trei crize sunt inter-conectate. Astfel, deși România își poate asigura de pildă stocurile de cereale, lucrul acesta se va realiza la costuri mult mai mari ca în trecut. În concluzie, inflația, criza energetică și criza alimentară vor reprezenta marile provocări ale guvernului în perioada următoare.
