Dacian Ciolos și alți 4 europarlamentari ai USR au anunțat marți că renunță la calitatea de membri ai formațiunii politice și înființează un nou partid, REPER – Reînnoim Proiectul European al României. Potrivit anunțului făcut pe site-ul noii formațiuni, „partidul REPER este deschis și cu șanse egale pentru toți cei care se înscriu. Cei cinci fondatori — eurodeputații Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Dacian Cioloș, Dragoș Tudorache și Alin Mituța — își asumă inițierea juridică a organizației și își doresc o construcție politică deschisă tuturor cetățenilor cu inițiativă, iar regulile de funcționare, programul politic și statutul final vor fi făcute colaborativ împreună cu membrii organizației”.
Partidul fondat de 4 bărbați și o femeie promite, printre altele reprezentare egală de gen, chiar dacă până în prezent, USR, partidul pe care Dacian Cioloș l-a condus, atât singur, cât și cu Dan Barna, a avut o politică misogină.
Ce alte promisiuni mai face REPER:
„Avem ambiția de a construi un proiect care să asigure prosperitatea și competitivitatea României pe termen lung, bazate pe un sistem de educație solid, conectat la realitățile prezentului şi orientat spre viitor. Credem în muncă, în dreptate, în bun-simț, în cinste, în responsabilitate, în moderație.
Credem în reprezentarea egală a femeilor şi a bărbaților, în toleranță şi în respect.
Suntem cetățeni români şi suntem cetățeni europeni. Rămânem fideli valorilor noastre. Rămânem ancorați în familia centrist-liberală europeană şi vom continua să lucrăm pentru reînnoirea Europei. Credem în bună-voința și în bună-credința tuturor celor care vor să ni se alăture şi vor să muncească în continuare în echipă, în serviciul țării. Nu credem în minciuni și în scandaluri. Nu acceptăm găștile și interesele tribale puse mai presus de binele țării.
Credem în tradiție și în puterea înnoirii. Ne adresăm celor care, ca noi, cred în libertate, în unitate, în solidaritate, celor care vor o Românie puternică, dreaptă, educată, o economie competitivă și inovatoare bazată pe muncă, inițiativă și antreprenoriat, celor care cred într-un stat de drept solid, recentrat pe misiunile lui esențiale. Credem în capacitatea noastră ca popor de a învăța din greșeli, de a merge mai departe, de a construi împreună.
Credem în puterea democrației şi a dialogului. Ne adresăm acelora dintre voi care sunt pregătiți să vină alături de noi în lupta împotriva extremismului, a demagogiei şi a populismului, împotriva corupției, împotriva vânzătorilor de iluzii şi de bani publici. Privim spre viitor. Avem o viziune: o Românie prosperă, puternică, sigură, europeană. Vrem o Românie a valorilor și a soluțiilor.
Vă propunem să învățăm din greșelile trecutului, să ni le asumăm şi să construim împreună o ofertă politică bazată pe deschidere, pe transparență, pe implicare, pe refuzul talibanismului ideologic. Este momentul responsabilității, al competenței și al maturității.
Dacă împărtășești aceste crezuri, dacă dorești să vii în acest proiect, indiferent de vârstă, de experiența profesională, de studii, de credință, de etnie, de orientare sexuală, indiferent dacă ai mai făcut sau nu politică, îți propunem să lucrăm împreună pentru a da României europene resursele de care are nevoie”.
Progresiștii de la USRPLUS și politica misogină de la vârful statului
Amintim că cel mai progresist partid din România, dacă nu chiar singurul, USRPLUS, nu a promovat nicio femeie în Guvernul Cîțu, deși s-a declarat mereu un susținător al egalității de gen. Mai mult, Dacian Cioloș, cel care astăzi flutură „reprezentarea egală a femeilor şi a bărbaților” a fost și președintele Renew Europe, grupul progresist din Parlamentul European pentru care cotele de gen sunt atât de importante încât le interpretează matematic. Emmanuel Macron, de pildă, și el parte din Renew Europe cu partidul său En Marche, s-a lăudat cu un guvern compus din exact 15 femei și 15 bărbați.
Dan Barna și Dacian Cioloș nu au avut nicio scuză pentru politica misogină. Nu au putut invoca lipsa resursei umane, pentru că în USRPLUS sunt multe femei care puteau ocupa cu brio funcții importante în stat. Cristina Prună, de exemplu, ar fi putut fi o opțiune cel puțin la fel de bună pentru Ministerul Economiei în locul lui Claudiu Năsui, pe vremea Guvernului condus de Florin Cîțu. Sau, la fel de bine, Cosette Chichirău.
”Paritate pe listele electorale”
Mihaela Miroiu, profesoară de științe politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, teoreticiană și militantă feministă, spune că ”cei din USRPLUS au greșit de la început ca strategie” în privința egalității de gen.
”În teritoriu stau ceva mai bine, dar într-adevăr mi se pare că din păcate și ei au căzut în capcana unei politici care a fost defectuoasă din punctul acesta de vedere.
Îi cunosc destul de bine pe cei de la PLUS, știu că sunt departe de a fi misogini sau să caute discriminări cu lumânarea. Nu asta a fost intenția lor, dar din păcate este o consecință a lipsei de anticipare a unei asemenea probabilități. Eu am făcut odată pentru ei, într-o echipă de experți, o selecție după votul popular pentru europaralamentare și știu că a fost foarte dificil să găsești femei echivalente cu bărbații, pe criterii legate de experiența trecută în funcție de conducere, și atunci intri într-un cerc vicios.
Din această cauză cred că este obligatoriu să se modifice legea electorală și să existe paritate în listele electorale, pentru ca partidele să știe de la început că trebuie să recruteze femei bune, competente, care să se formeze pe poziții de decizii.
Țara asta trebuie reprezentată în toate pozițiile de decizie publice și de către femei, dar nu poți să rămâi în cercul vicios. Trebuie să faci politici afirmative pentru femei, altfel nu va merge”, spune Mihaela Miroiu pentru PS News.
Întrebată dacă sunt șanse ca situația actuală să se schimbe, profesoara răspunde: „Numai dacă va exista o asemenea prevedere legislativă care va interzice partidelor să își depună altfel listele, atât, nu cred în nimic altceva”.
Ce spune legea
Potrivit articolului 16 din Constituția României, ”funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.”
De asemenea, Legea 202 privind egalitatea de șanse între bărbați și femei spune așa:
– Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, unităţile economice şi sociale, precum şi partidele politice, organizaţiile patronale şi sindicale şi alte entităţi nonprofit, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute proprii, promovează şi susţin participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi
la decizie şi adoptă măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi decizie.
– Prevederile alin. (1) se aplică şi la nominalizarea membrilor şi/sau participanţilor în orice consiliu, grup de experţi şi alte structuri lucrative manageriale şi/sau de consultanţă.
– Încălcarea prevederilor legii 202 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate. Aamenzile contravenționale sunt de la 3.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune.
Mai mult, la nivel european, există Angajamentul strategic pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați 2016-2019, care vine în completarea Pactului european pentru egalitatea de gen 2011-2020.
Femeile din guvernele României
Subreprezentarea femeilor în guvernele României nu este un lucru nou. Au fost cabinete în care nu a activat niciun ministru femeie, de exemplu guvernele Petre Roman I și II (26 decembrie 1989-16 octombrie 1991), Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992), Cabinetul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 30 martie 1998) sau Executivul Radu Vasile (17 aprilie 1998- 22 decembrie 1999).
De asemenea, au existat cabinete cu o singură femeie în componență, Guvernul Nicolae Văcăroiu (19 noiembrie 1992-11 decembrie 1996), Călin Popescu Tăriceanu II (5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008) și Mihai Răzvan Ungureanu (9 februarie 2012 – 7 mai 2012).
La polul opus se află Cabinetul Viorica Dăncilă, de altfel prima femeie prim-ministru din istoria României, în care au activat 10 doamne ministru: Grațiela Gavrilescu, Ana Birchall, Carmen Dan, Ramona Mănescu, Sorina Pintea, Ecaterina Andronescu, Lia Olguța Vasilescu, Rovana Plumb, Ioana Bran și Natalia Intotero.
Cel mai progresist partid din România, dacă nu chiar singurul, USRPLUS, nu a promovat nicio femeie în Guvernul Cîțu, deși s-a declarat mereu un susținător al egalității de gen. Mai mult, Dacian Cioloș, unul dintre copreședinții USRPLUS este și președintele Renew Europe, grupul progresist din Parlamentul European pentru care cotele de gen sunt atât de importante încât le interpretează matematic. Emmanuel Macron, de pildă, și el parte din Renew Europe cu partidul său En Marche, s-a lăudat cu un guvern compus din exact 15 femei și 15 bărbați.
Amintim că Dacian Cioloș a demisionat pe 7 februarie din funcţia de preşedinte al USR, spunând că este o decizie firească și de bun simț, în condițiile în care programul său prin care a propus reformarea USR a fost respins de Biroul Național al partidului. Cioloș s-a aflat la șefia USR doar 4 luni, după ce a câștigat alegerile „la mustață” față de contracandidatul său Dan Barna.