Când ești primar în mediul rural, investițiile elementare sunt importante dacă nu vrei să îți plece oamenii din comunitate. Din păcate, o mare parte din timpul care ar putea fi alocat lucrărilor, este înghițit de birocrație. Primarul Aurel Horea povestește cum se stă cu anii în așteptarea unor hârtii pentru lucrări care ar dura câteva luni și ar face viața oamenilor mai ușoară.
Ce șanse sunt să fie adus gazul în Ilva Mică
Recent, Primărie Ilva Mică a depus un proiect pentru introducerea rețelei de gaz. Acesta este realizat în colaborare cu Primăria Sângeorz-Băi, ceea ce ar putea să îi sporească șansele de reușită, Sângeorzul fiind singurul oraș din Bistrița-Năsăud care nu are rețea de gaz. În aproximativ 2-3 săptămâni, va veni și răspunsul cu privire la aprobarea finanțării.
„Deocamdată am depus proiectul, sper că va fi declarat eligibil. Din păcate, suntem legați oarecum de faptul că este destul de departe conducta, adică în orașul Năsăud, și ar trebui să intre și localitățile Feldru, Rebrișoara și Rebra. Și apoi să intrăm și noi. Din păcate, din nou o spun, prin POIM, Transgaz urma să vină cu conducta până în Ilva Mică. Or prin Aghel Saligny, nu mai vin ei, trebuie să venim noi cu bani și pentru conductă. Sunt avantajate, oarecum, localitățile de câmpie. Costurile sunt foarte mari pentru zonele de munte pentru că sunt căi ferate, dealuri, drumuri, apă canal, râuri. Acum vedem, sperăm, nu ne dezarmăm. Dacă nu acum, în continuare, o să urmărim orice oportunitate. Suntem încrezători pentru că orașul Sângeorz Băi este singurul oraș care nu are gaz“, a explicat Aurel Horea.
În cazul unui răspuns pozitiv, rețeaua de gaz care se va construi va deservi, pentru început, locuințele din zona centrală a comunei și zonele unde populația este mai concentrată, urmând să fie extinsă, pe parcurs.
Nicio stradă nu rămâne neasfaltată
Prin programul „Angel Saligny“, se vor moderniza, în Ilva Mică, și ultimele drumuri care ar mai trebui asfaltate, dar și câteva poduri. Investiția totală ar fi de aproximativ 14 milioane de lei.
„Aici am înțeles că se va aproba acest proiect. Lucrăm la studiul de fezabilitate și, imediat după semnarea contractului la Ministerul Devzoltării o să mergem să licităm, proiectare și execuție la pachet, pentru a economisi timp“, a mai precizat primarul.
În momentul de față, în execuție este un proiect de modernizare a infrastructurii locale început din 2017, dar există piedici din cauza creșterii exagerate a prețurilor la materiale.
Centrala pe biomasă, soluția care ar reduce cheltuielile cu energia
Un proiect început de către Primăria Ilva Mică este centrala pe biomasă, care să înlocuiască vechea centrală care deservește școala, grădinița, sala de sport, clădirea proprie, sala de nunți și căminul cultural, capela, biserica și casa parohială. Centrala pe biomasă funcționează cu reziduuri din agricultură și silvicultură și, în 2017, era estimat că va reduce cu 30%-40% costurile față de încălzirea cu lemn.
Centrala este proiectată să aibă capacitate de aproximativ 600 mw, dublă față de cea de astăzi, și este finanțată în principal prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Din păcate, drumul lung de la proiect la realizare, tot mai anevoios din cauza birocrației, aduce situații neprevăzute. Primarul a scos proiectul la licitație, dar nu s-a prezentat nimeni, pentru că, între timp, situația economică s-a schimbat și costurile au devenit altele.
„Este finanțat prin POIM, am scos la licitație și nu s-a prezentat nimeni. Suntem deja vre 6 comune care au organizat licitații și nu s-a prezentat nimeni. Proiectul a fost scris în 2016 și abia anul trecut s-a semnat contactul de finanțare. Închipuiți-vă că, probabil nici soluțiile nu mai sunt aceleași, nici materialele de construcție. Nu știu ce vom face, facem scrisorele la Ministerul Fondurilor Europene, că e păcat… Valoarea este de 7 milioane de lei“, a relatat primarul.
Un simplu trotuar, luni întregi de drumuri între instituții și așteptări după hârtii
Aurel Horea a povestit, de asemenea, cum construirea unui lucru elementar și chiar vital pentru cetățeni poate dura ani întregi, deși e vorba de o lucrare simplă care ar putea dura câteva luni. Este exemplul trotuarelor de-a lungul drumului național, unde traficul este intens și există un pericol real pentru pietoni, de fiecare dată când aceștia se deplasează.
„Avem un proiect pe care îl avem licitat: construire trotuare și amenajarea scurgerii apelor pluviale de-a lungul drumului național. Este semnat contractul de execuție, cu proiectare, de anul trecut și, de atunci, stăm numai după avize. Acestea sunt pe fonduri locale. Sperăm că vom obține avizul de la Drumuri Naționale, nu știu de ce se întâmplă asta și stăm atât de mult după hârtii.
Procedurile nu s-au simplificat deloc, este deosebit de greu. Cred că în nicio țară din nu durează atât de mult. Trei, patru anii hârtiile, documentațiile și un an de zile execuția. Închipuiți-vă că de un an de zile stăm, banii stau în cont, în loc să fie folosiți și să beneficieze cineva de lucrări, că oamenii circulă și lor le este pusă viața în pericol. Efectiv este un chin să treci pe drumul național pe jos. Sunt elevi care fac naveta, cu cetățeni care nu au mașini și este un pericol pe acostament. Fiind zonă de munte, este aproape de râul Someș, mașinile circulă cu viteză mare, este foarte periculos. Și acum stăm după un aviz de la Drumuri Naționale. Bineînțeles că a trebuit să avem avize de la poliția rutieră, de la mediu, de la mediu arii protejate, că suntem în sit Natura 2000, de la CFR… De la CFR a trebuit să vină comisie de la Bistrița, de la Bistrița a trebuit să trimitem la București, de la București iarăși la Bistrița și de la Bistrița iarăși la Cluj. Oamenii vor să se facă, și noi am vrea, dar stăm după o hârtiuță. E greu pentru mine să înțeleg, darămite pentru oameni…“, a spus Aurel Horea.
Atenția pentru comunitățile mici, soluția pentru depopulare
Mai mulți oameni din Ilva Mică sunt plecați fie în străinătate, fie prin țară. Dar unii s-au reîntors, în ultimii ani, mai ales din Spania, dar și din alte țări, după cum spune primarul. După părerea lui, investițiile în comunitate sunt importante pentru a menține oamenii în mediul rural.
„Ne mirăm că pleacă oamenii de la sate, dacă te pricepi sau nu vrei să aloci bani comunităților mici. Mai ales că s-a văzut că, în timp de pandemie, lumea un picuț s-a mai reorientat, a mai plecat de la orașe… În comuna noastră sunt condiții la fel de bune sau chiar mai bune decât în orașe. Există apă, canalizare, drumuri bune, școli, grădinițe, capelă, complex sportiv. Chiar arată foarte bine. Mai avem de lucrat puțin. În fiecare localitate ar trebui să existe cel puțin câte o bază sportivă și câte un bazin de înot dacă vrei să nu îți plece lumea. Eu sper să nu se ducă populația, deși am observat că de la Ilva Mică în sus, la sfârșitul fiecărui an, populația este tot în scădere. Aici nu este atât de accentuat fenomenul. Prababil pentru că s-a investit destul de mult. Toate sunt noi și, cu siguranță, contează acest lucru. Eu sper ca în fiecare an să crească fiecare localitate și să putem face și turism, că ar fi infrastructură destul de bună“, a mai spus Aurel Horea.
