Liderii Partidului Național Liberal pregătesc zilele acestea formalizarea unei fuziuni cu PMP?!? Cât de realizabilă este ea în Bistrița-Năsăud???

Liderii Partidului Național Liberal pregătesc zilele acestea formalizarea unei fuziuni cu PMP, partid care la alegerile legislative din decembrie 2020 nu a reușit să facă pragul electoral, rămânând astfel în afara Parlamentului. Zvonul privind o eventuală fuziune a PMP cu PNL a apărut de ceva timp în presă, mai cu seamă după scandalul în care a fost implicat fostul președinte PMP, Cristian Diaconescu, cel care ar fi vrut o înțelegere cu AUR. Dacă în final PNL va fuziona cu PMP, acesta ar putea fi al 16-lea partid absorbit de PNL în istoria democrației post-decembriste.

În privința fuziunii la nivelul județului Bistrița-Năsăud, relația dintre PNL și PMP este, vorba lui Caragiale ”este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire”, iar între cei doi lideri bistrițeni, Ioan Turc, respectiv Ionuț Simionca, este demult sub zero. Dacă în cazul așa-zisei fuziuni cu ALDE BN, PNL nu s-a ales cu nimic în județul nostru, în cazul PMP, situația, cu siguranță, nu va fi cu mult diferită, lucruri pe care le vom explica la timpul potrivit. Deocamdată, nici la nivelul Consiliului Municipal, cu atât mai puțin la cel județean, fuziunea pare aproape imposibilă, dar, în politică e ”never say, never”…

Scurtă istorie a scindărilor și absorbțiilor PNL

PNL reapare pe scena politică românească în 1990, după ce în perioada comunistă își încetase activitatea iar o mulțime de lideri ai partidului fuseseră decimați în închisorile regimului. Primul președinte al PNL de după Revoluția din 1989 a fost Radu Câmpeanu. Tot el avea să fie și motivul unor prime rupturi în sânul PNL.

Prima sciziune din PNL s-a produs în mai 1990, atunci când s-a creat Partidul Național Liberal-Aripa Tânără (PNL-AT). Din el făceau parte figuri politice pe care le vom revedea pe scena politică românească în anii următori – Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman sau Dinu Patriciu. Decizia lui Câmpeanu de a părăsi în 1992 Convenția Democrată a reprezentat eroarea strategică fatală pentru acesta și PNL care avea să ducă la rămânerea PNL în afara parlamentului pentru prima si singura dată în istoria post-decembristă a partidului. Cu această ocazie, o nouă grupare avea să se rupă din PNL, Partidul Național Liberal – Convenția Democratică, condusă de Niculae Cerveni, care dorea să rămână în Convenția Democrată. În PNL avea să apară și o mișcare anti-Câmpeanu numită Consiliul pentru Refacerea PNL. Acest consiliu a reușit în 1993 înlăturarea lui Radu Câmpeanu de la conducerea partidului. În locul lui Câmpeanu avea să vină la conducerea PNL Mircea Ionescu-Quintus.

Apropiații lui Câmpeanu nu aveau să se împace cu ideea unei noi conduceri a partidului și aveau să genereze o nouă sciziune în PNL. În 1995 Partidul Național Liberal-Câmpeanu se rupe din PNL, aceasta fiind ultima mare desprindere din PNL în această perioadă.

Dar dacă anii ’90 au fost cei ai secesiunii în partid, anii 2000 au fost cei ai unificării pentru PNL. La sfârșitul anilor ’90 Partidul Alianța Civică avea să fie absorbit de PNL. În 2002 Alianța pentru România, înființată în 1997 avea să intre și ea în componența PNL, iar în 2003 i se vor alătura Uniunea Forțelor de Dreapta și Partidul Național Liberal-Câmpeanu. Alianța D.A dintre PNL și PD apărută în 2003, va facilita mai târziu o nouă absorbție, cea a PDL în anul 2014. PD-ul va deveni PDL după mai multe rupturi și eșecuri politice. Până în 2014, PNL va mai absorbi însă două partide mici Acțiunea Populară în 2008 și Forța Democrată în 2012. În 2015 este absorbit Partidul Popular, iar în 2019 Partidul Național Democrat. Tot în 2019 va fi absorbit Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor a lui Sebastian Burduja. În fine, ultimul partid absorbit de PNL a fost ALDE, condus de un vechi liberal care se mai scindase odată din PNL, Călin Popescu-Tăriceanu. În 2021, după congresul PNL, fostul președinte al partidului, Ludovic Orban, avea să părăsească formațiunea și să își formeze, alături de câțiva foști liberali, propriul partid – Forța Dreptei.

PMP ar putea deveni al 16-lea partid pe care PNL l-ar absorbi în istoria sa post-decembristă. Între cele două formațiuni există afinități ideologice. PMP este un partid desprins din PDL, care la rândul său a rezultat din PD și a fost absorbit de PNL în 2014. Astfel, dacă PMP va fi absorbit în final de PNL putem spune că am asistat la a doua fază a absorbției fostului PD.

 

Share

Facebook
WhatsApp
Email
Print

LATEST POSTS

Advertisement
Colecteaza Selectiv
Editors Picks
Latest Posts