Războiul din Ucraina început în urmă cu peste două luni de zile a așternut un val de tăcere asupra activității partidelor, cel puțin la cele din teritoriu, la nivel național, Coaliția sau partidele din opoziție: AUR sau USR fiind vizibile și destul de vocale.
Suntem déjà în luna mai a lui 2022, așa că, distanța până la 2023, an pre-electoral se tot reduce, deși, toată lumea din politică, spune că mai este timp. Așa și este, doar că, în interiorul partidelor politice, pregătirile au început iar noi vom face aceste analize-sinteze în fiecare lună pentru a vedea cum evoluează partidele, liderii și impactul acestora în electorat.
Preambul 1: Constituită la nivel național drept singura forță politică de care are nevoie România în aceste moment grele pentru întreaga Europa, Coaliția format din PSD-PNL și UDMR ca factor de echilibru, deși, în acest moment chiar premierul Ciucă este acest factor, asta pentru că nu este politico sensibil, funcționează la viteză destul de redusă, dând chiar și rateuri. În spatele ei, cele trei partide care formează Coaliția: PSD, PNL și UDMR, pregătesc în tăcere unii, cu mai mult ”patos”, alții, alegerile din 2024. AUR tace și face, cel puțin la nivelul județean, în cele peste 70 de zile de război ruso-ucrainean, fiind constituite organizații în peste 10 localități din județ, inclusive în orașul Năsăud.
Pentru că la nivel de București, lucrurile sunt mai vizibile, în ceea ce privește Bistrița-Năsăud, vom vedea în continuare ce mai fac partidele politice.
Începem cu PSD și PNL, urmând să analizăm prestațiile lor în paralel
În PSD sarciniile de conducere sunt bine împărțite, deși, decizia finală aparține CEx-ului și președintelui Radu Moldovan. Evident, o influență puternică are și Nicolae Moldovan, primarul din Beclean fiind și președintele Executiv. La această oră, este cât se poate de evident că, deputatul Bogdan Ivan se ocupă mai mult de județ, el deschizând un birou parlamentar în Năsăud și urmează un altul la Prundu Bârgăului. Ivan ia la pas județul, se întâlnește cu toți primarii, alături de el fiind prezent și secretarul executiv, Romeo Florian.
Celălalt deputat, Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, a preluat de facto conducerea PSD Bistrița și se ocupă de reformatarea organizației municipale, urmând să vedem, în scurt timp, și primele acțiuni la un altfel de nivel și de o altă factură
Cu doi deputați și un senator, aici fiind vorba de Ioan Deneș de la Beclean, al doilea pol de putere din PSD, deși, aici afirmația noastră are o altă valență, PSD BN face politică zilnic, asta și pentru că, în 2024, Radu Moldovan, președintele de 15 ani al PSD va candida pentru un loc în Camera Deputaților iar Bogdan Ivan la șefia Consiliului Județean. E singurul partid politic care mai face conferințe de presă periodice.
În PNL, politic vorbind, situația nu este la fel de efervescentă să zic așa, președintele Ioan Turc având enorm de lucru în primăria Bistrița, secondat fiind de președintele organizației municipale, Sorin Hangan, prim-viceprimar. Consecința? Reducerea activității politice și a întâlnirilor cu liderii din teritoriu sau cu primarii PNL. A devenit mai vizibil Ioan Zăgrean, cel care acum ocupă postul de subprefect sau Dorin Vlașin, prim-vicepreședinte și primar al orașului Năsăud.
O altă problemă cu care se confruntă PNL Bistrița-Năsăud este activitatea parlamentară, așa cum se știe, organizația județeană pierzând doi parlamentari: deputatul Robert Sighiartău și senatorul Ovidiu Florean, ultimul devenind un critic acid al activității foștilor săi colegi de partid, înscris fiind în Forța Dreptei, formațiune politică condusă de Ludovic Orban, partid care nu are niciun impact, deocamdată, în Bistrița-Năsăud. Rămasă singură pe barricadă, Diana Morar, e singurul parlamentar care mai se implică în activitatea organizației județene și care menține legătura cu Bucureștiul. Fără conferințe de presă cu teme politice, cu ședințe de BPJ sau CCJ destul de rare, PNL BN pare intrat într-un con de umbră în ceea ce privește relația partidului cu presa sau cu alegătorii, comunicarea politică fiind aproape inexistentă.
USR BN
Uniunea este prezentă pe rețelele de socializare, ultima conferință de presă fiind susținută pe 18 februarie 2022. Lorand Toth și Nicolae Păvălean sunt vizibili pe FB, în timp ce viceprimarul Călin Stan este inexistent politic dar își croiește un drum prin administrația publică. Lorand Sas, deputatul dă foarte puține semne și are apariții sporadice. Deputatul Sas a susținut ultima conferință de presă pe data de 25 iunie 2021.
AUR Bistrița-Năsăud
Situația din interiorul AUR BN pare să se echilibreze după schimbările foarte dese de președinți, Marcel Seserman, Gabriel Ștefoi cu scndalurile de rigoare , noul președinte fiind Dragoș Hârjoabă, secondat de Iulia Maier, la care se adaugă Valer Scuturici , Loredana Baltă dar și alți vicepreședinți ai Comitetului Județean de Coordonare.Există până la această datp organizații constituite în următoarele localități: Galații Bistriței, Romuli, Rebra, Sînmihaiu de Câmpie, Telciu, Dumitrița și în orașul Năsăud.
Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, PSD ar obţine 36%, în timp ce liberalii ar avea doar 19%. Pe locul trei s-ar clasa AUR, cu 14%, apoi USR – 11%. Ar mai trece pragul electoral doar UDMR, cu tradiţionalul 5%.
Cât despre pachetul social anunţat de Guvern, PSD este marele câştigător mediatic. 32% dintre români cred că social-democraţii sunt iniţiatorii măsurilor de sprijin, în timp ce PNL este indicat de numai 7% dintre respondenţi. Cea mai apreciată măsură (46%) e oferirea de vouchere pentru achiziţia de alimente de bază pentru pensionari şi familii cu venituri reduse. Apoi, creşterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim, fără taxe, o măsură apreciată de 23% dintre cei chestionaţi.
La întrebarea „Dacă vi s-ar oferi şansa să aveţi invitat la masă, în weekend, alături de familia dumneavoastră, unul dintre liderii partidelor politice de astăzi, pe care aţi prefera să îl aveţi în casa dumneavoastră?”, mai mult de o treime dintre cei intervievaţi (35%) au răspuns „niciunul”. Favorit a fost totuşi MArcel Ciolacu, dorit ca invitat de 14% dintre subiecţi, urmat de Geroge Simion (11%) şi de Nicolae Ciucă (6%).
Sondajul a fost realizat în perioada 12-20 aprilie, pe un eşantion de 906 subiecţi, prin metoda CATI (telefonic). Marja de eroare este de +- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.
