Sala de evenimente a Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud este, de astăzi, gazda unei expoziții pe cât de inedită, pe atât de interesantă în ceea ce privește demersul făcut asupra istoriei, văzută în această expoziție prin ochii eclectici ai modei. A fost multă lume, bună, elevi, profesori, iar exponatele și Cornelia Vlașin au fost de nota 10.00, semn că istoria a ținut întodeauna de cum și cu ce te îmbraci.
Nu a lipsit de la eveniment, Camelia Tabără, viepreședinte CJ BN, Ioan Zăgrean, subprefect, Sorin Hangan, viceprimar Bistrița, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată, colonel Cornel Traian Scurtu, dar și doi colecționari cunoscuți, Florin Coșoiu, Mihai Buliga și Lucian Vaida, directorul de la Muzeul Grăniceresc Năsăudean.
CORNELIA VLAȘIN: Ceea ce a influențat profund domeniul vestimentatiei a fost Revoluția industrială, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, din Anglia, care a permis țeserea, tăierea și coaserea rapidă și la costuri reduse.Moda secolului al XX-lea, spre deosebire de secolele trecute, a fost transmisă, din ce în ce mai mult, prin mijloacele de comunicare și prin inovațiile tehnice: cinematografia, fotografia, ziarele și televiziunea. Din acest motiv, schimbările de stil au cunoscut o viteză necunoscută până atunci, îndeosebi costumul feminin. Motivele au fost complete: mișcarea Sufragetelor, intrarea femeilor pe piața muncii, fenomenul avangardelor artistice.Anii de după război au determinat apariția unei noi clase, a îmbogățiților, care va lua locul vechii aristocrații, sunt Anii Nebuni, o descătușare după ororile conflagrației, simbolizați de noul dans, Charlestonul și de către Hollywood. Femeile nu vor mai fi dispuse să se întoarcă la situația dinainte! Tinerile se înscriau la Universități, fumau, se machiau și frecventau cluburile. Noul ideal era fata slabă, fără șolduri, cu aer masclin, tunsa “Garçonne”, iar pantalonii apar în vestimentația doamnelor.După anii ’30, idealul feminin a devenit mai grațios, copiind vedetele cinematografiei, femeia ideală era înaltă, feminină, purta tocuri.În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, vestimentația se va adapta restricțiilor, liniile erau simple, s-au folosit materiale ieftine – denimul, iar nailonul ia locul mătăsii.După război, femeia redevine feminină, elegantă, rafinată, sintetizată în creațiile lui Christian Dior.În anii 50, în Europa s-a simțit fascinația modului de viața american și a consumatorismului său.Anii ’60, atât de neliniștiți și provocatori, au schimbat radical stilul de viață. În ciuda bunăstării, grupuri tot mai mari de tineri au criticat societatea patriarhală și de consum, propunând noi modele. Izbucnește Războiul din Vietnam, iar cuvintele de ordine ale tinerilor au fost – “pace și iubire”. Unele piese de vestimentație au fost împrumutate din uniforma militară: jacheta de piele, ochelarii Ray-Ban, Cizmele. Apare generația “beat”, cu o nouă filozofie de viață. Tinerii sunt influențați de formații ca Beatles sau Stones. Influenta Parisului începe să se clatine. Toată perioada a privit cu interes materialele sintetice, inclusiv vinilinurile.În anii 70, Legea avortului intră în vigoare în Italia și Franța, simptom al unei schimbări culturale profunde. Moda acestor ani va lua forma unei adevarate miscări – hippie.Anii ’80 au marcat o redefinire a profesiei de designer, deoarece se privea imaginea în ansamblu, fiecare mișcare era încredințată formatorilor de imagine. S-a dezvoltat cultul pentru fitness, imaginea femeii era aceea de femeie puternică, ambițioasă, umerii rochiilor s-a lărgit, combinația sacou-costum-servieta era omniprezenta.
