Scandalul în jurul Legii Delictului de opinie se adâncește. PSD acuză USR de ipocrizie. Astăzi, deputatul Diana Morar explică pas cu pas ceea ce s-a întâmplat și acuză liderii USR, pe Stelian Ion dar și pe senatorul Simona Spătaru că nu și-au votat propria lege și propriul amendament: ” USR mai bine tăcea din gură, pentru că ei sunt la originea tuturor acestor probleme. Sunt ipocriți și nu își asumă nimic”.
Dezbaterille aprinse din întreaga societate românească, atacul PSD BN și explicația secretarului Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Diana Morar, au venit după ce, președintele USR Bistrița, Nicolae Pavelean a postat un text în care a scris că 4 din cei 5 deputați de Bistrița-Năsăud au votat un proiect de lege care incriminează instigarea la ură împotriva unei persoane sau a unui grup pe motiv de apartenență politică. Proiectul de lege avea ca scop inițial punerea în acord a Codului Penal cu o directivă privind discriminarea pe criterii etnice, de rasă, sex etc. Dar un amendament introdus în Senat incriminează și delictul de opinie pe motiv de apartenență politică și prevede pedeapsa cu închisoarea până la 3 ani.
Ce spune Diana Morar?
Potrivit celor spuse de parlamentarul liberal, de la început trebuie știut un lucru: Toate criteriile enumerate sunt deja prevăzute și în Codul Penal la art. 77, care face referire la circumstanțele agravante ale unei fapte penale, iar la litera h. a articolului respectiv regăsim „săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte”, a explicat Diana Morar. Astfel, prevederile din Codul Penal au fost preluate și în proiectul legislativ.
Ce trebuie știut?
În acest context, Diana Morar, arată de unde a plecat totul: În martie 2021, atunci când Stelian Ion era ministru al Justiției, ministerul pe care îl conducea trimitea la Senat un amendament care a fost însușit de colega lui Stelian Ion, senatoarea USR PLUS Simona Spătaru, amendament care conținea întocmai prevederile pe care acum USR le critică. Ulterior, legea a fost votată inclusiv de cei 24 de senatori USR PLUS în această formă, însă a fost modificată la Camera Deputaților în forma declarată neconstituțională ulterior.”
Proiectul adoptat de Parlament modifică articolul 369 din Codul Penal care în prezent stabilește că sunt considerate infracțiuni doar incitarea la ură şi discriminare, prin orice mijloace, împotriva unei categorii de persoane.
Potrivit Dianei Morar, prevederile privind instigarea la ură şi discriminare a unui grup apar în Decizia europeană 2008/913/JAI, care a avut termen de transpunere în legislația națională luna noiembrie 2010. Autoritățile au susținut, la momentul respectiv, că au transpus directiva, însă, în realitate, dispoziţiile actului normativ european au fost transpuse incomplet. Comisia Europeană a atenţionat România în mai multe rânduri, invocând o serie de deficiențe ce au în vedere că legislaţia penală naţională incriminează instigarea publică la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane, fără a se referi în mod expres şi la instigarea împotriva unui membru al respectivului grup de persoane. De asemenea, directiva europeană face referire la criterii precum rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică.
Diana Morar: ” Vin și spun, din nou- Anul trecut, Parlamentul a adoptat o propunere legislativă, inițiată de Ministerul Justiției condus de fostul ministru USR Stelian Ion. Proiectul venit de la Ministerul Justiției a fost inițial modificat la Senat, chiar la propunerea ministerului, propunere susținută de senatorii USR, fiind introduse criterii clare precum rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, criterii care au fost eliminate ulterior la Camera Deputaților și înlocuite doar cu sintagma „dintr-o anumită categorie de persoane”.
Legea a ajuns la Cotroceni, dar președintele Klaus Iohannis a contestat legea la Curtea Constituțională a României pe motiv că aduce atingere principiului previzibilității și clarității normelor pentru că lipsesc „criteria de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”, așa cum cerea directiva europeană. Întoarsă în Parlament, după ce Curtea i-a dat dreptate președintelui, legea a fost completată din nou cu un amendament adoptat în Senat, în care erau enumerate criteriile inițiale.
În Comisia Juridică din Camera Deputaților, printr-un amendament asumat de președintele comisiei Laura Vicol, a fost eliminată din varianta adoptată de Senat doar sintagma „ori pentru alte criterii de acelaşi fel”, despre care Laura Vicol spune că „se lăsa un cadru larg unor interpretări”.
Ce urmează?
Diana Morar explică că, în acest moment, având în vedere că, votul decizional a fost dat déjà în Camera Deputaților, legea a mers, din nou, la Palatul Cotroceni, iar, după ce președintele o va reanaliza, o va promulga sau o va retrimite în Parlament, sigur, în acest caz, cu motivații întemeiate, spune Morar.
” Apreciez că acest tip de infracțiuni pot fi instrumentate sau judecate, după caz, doar dacă există o plângere temeinică a persoanei discriminate. Practic, organelle abilitate nu se pot autosesiza în acest gen de cazuri. Mai mult, personal susțin că nu oricine va critica un politician este pasibil de răspundere penală”, a conchis parlamentarul liberal bistrițean.
Post scriptum: Dincolo de acest război politic între PSD-PNL și USR , este evident că, dacă președintele Klaus Iohannis va promulga legea, ea va fi publicată în Monitorul Oficial, după care, documentul își va face simțite efectele. Unele neplăcute pentru cei care vor avea de obiectat cu privire la afinitățile politice ale altora.
Depinde de cine aplică legea. Au norme legale și dacă dai peste o coadă de topor, niște polițiști din ăștia care nu înțeleg foarte mult, îți pot face dosar penal. Evident , judecătorul, în apel, poate să spună că nu e chiar o faptă, dar tot ajungi în fața instanței. Acum depinde doar de discernământul polițistului / procurorului / judecătorului cât de tare se poate întinde chestiunea respectivă.
