Partidul Mişcarea Populară apreciază că România se îndreaptă spre o criză a preţului la alimente în acest an pe fondul a cinci factori majori: 1) creşterea masivă a preţului la combustibili; 2) lipsa îngrăşămintelor produse în România şi nevoia fermierilor de a apela la îngrăşăminte de import; 3) limitarea masivă a importurilor de cereale îndeosebi în contextul războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina; 4) seceta prelungită din această iarnă care va afecta masiv culturile; 5) valul inflaţionist general.
În acest context, PMP consideră că soluţia nu are cum să fie discursul liniştitor al guvernanţilor care au ajuns să-i certe pe români pentru că îşi fac stocuri de alimente la preţuri încă aproape de normal. În contextul în care uleiul s-a scumpit cu peste 27% în ultimul an (februarie 2022 faţă de aceeaşi lună din 2021), este oarecum legitim ca românii să fie îngrijoraţi de perspectivele legate de preţ. Acelaşi algoritm de decriptare se aplică şi în cazul carburanţilor: problema nu era, aşa cum susţinea ministrul Virgil Popescu, că nu se mai găsesc benzină şi motorină la staţiile de alimentare, ci perspectiva unor creşteri masive.
Într-o economie de piaţă funcţională, amendarea agenţilor economici care stabilesc preţul în funcţie de cerere şi ofertă este o măsură brutală. Problema alimentară a României nu se va rezolva cu amenzi şi discursuri înduioşătoare ale guvernanţilor, ci cu acţiune concretă. Nu este suficient ca domnul ministru Chesnoiu (PSD), şi aşa paralel cu domeniul pe care îl păstoreşte, să ne anunţe că nu sunt probleme, ci trebuie să acţioneze acum – dacă nu ştie, măcar să-şi ia consilieri şi să facă mai multe rânduri de consultări reale cu producătorii agricoli din România.
Partidul Mişcarea Populară propune următoarele măsuri concrete pentru a evita dezastrul unei crize a preţului alimentelor:
- Furnizarea de gaze către combinatele petrochimice din România la preţuri preferenţiale în schimbul unor producţii importante de îngrăşăminte la preţuri accesibile fermierilor români. Acest lucru s-a realizat şi în timpul guvernării Boc (2009 – 2010) când s-a evitat falimentul marilor combinate chimice. Dacă nu facem asta, fermieri români vor lua îngrăşăminte şi pesticide din Polonia, Turcia, Austria sau Germania la preţuri mult mai mari, ceea ce se va traduce într-o explozie a costului cu alimentele pentru cetăţeanul de rând.
- O rectificare bugetară pentru creşterea alocărilor pentru Ministerul Agriculturii până la 2,5pp din PIB (în acest moment este la 1,7%). Diferenţa ar trebui folosită pentru creşterea subvenţiilor pentru anumite culturi agricole cheie: floarea soarelui, cereale şi legume.
- Dublare subvenţiilor pentru motorină pentru fermieri, având în vedere că, în ultimul an, preţurile au crescut cam cu 78% – de la 4,5 lei în ianuarie 2021 la 8 lei în martie 2022.
- Limitarea exporturilor de materie primă agricolă, îndeosebi cereale.
- Eliminarea temporară a TVA la alimente până trece valul inflaţionist sau scade în intensitate.
- Crearea unei facilităţi de credite cu dobândă redusă garantate de stat pentru procesatorii de alimente. (O soluţie similară cu programul “Prima casă” pentru fermieri).
- Achiziţionarea în regim de urgenţă de grâu pentru completarea rezervelor de stat.
“Problema românilor nu va fi penuria de alimente, cât mai ales preţurile care pot deveni prohibitive. În contextul inflaţionist actual, luând în considerare războiul din Ucraina şi vremea nu tocmai prielnică, este obligaţia statului să intervină. Iar producătorii agricoli vor lucruri simple: îngrăşăminte, facilităţi de procesare, subvenţii mai mari şi o piaţă de desfacere sigură. De aceea, Guvernul trebuie să se concentreze pe scăderea taxelor pe zona de alimente, să repornească industria petrochimică şi să ofere facilităţi celor care vor să ia credite pentru a-şi face fabrici de procesare pentru floarea soarelui, sfeclă, cereale sau unităţi de procesare pentru carne sau lapte. Trebuie acţionat acum, nu aşteptat să vină vara sau toamna, altfel ne paşte un dezastru”, a declarat inginerul horticultor Ion Melinte, vicepreşedinte PMP pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.
