Liceul Teoretic ”Radu Petrescu” din Prundu Bârgăului va fi marți, 15 februarie, cu începere de la ora 11.30, gazdă a colocviului ”Radu Petrescu. Meteorologia lecturii.”Despre Radu Petrescu și Catalogul lecturilor zilnice”. Vor vorbi despre viața și opera scriitorului Radu Petrescu: Laura-Corina Roșca și Ioan Pintea. Trebuie știut faptul că, prozatorul, pictorul și profesorul Radu Petrescu a predat la liceul din Prundu Bârgăului în perioada 1953-1954.
CINE ESTE RADU PETRESCU?
RADU PETRESCU este un prozator de factură analitica (în descendența francezilor B. Constant, Stendhal și Proust) dublat de un subtil eseist și cunoscător al artelor plastice, un diarist excepțional, care și-a asumat existența ca artă și contemplație, sfidînd epoca teribilă în care a trebuit să trăiască și să creeze.
Radu Petrescu (31 august 1927 – 1 februarie 1982) a fost un prozator român, membru al grupului de la Târgoviște. Este considerat unul dintre precursorii școlii postmoderniste românești, precum și unul dintre cei mai mari autori români de jurnale.
Radu Petrescu face parte din așa-numita „Școală de la Târgoviște”, alături de Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu și Tudor Țopa. A debutat în 1970 cu romanul Matei Iliescu, dar s-a consacrat postum, devenind un model pentru prozatorii tineri, pentru generația optzecistă.
A absolvit în 1951 Facultatea de Litere a Universității din București.
Diarist înfocat ca toți ceilalți membri ai școlii de la Târgoviște a ținut permanent un jurnal, încă din timpul liceului. Trei volume au fost deja publicate, Ocheanul întors, Părul Berenicei și A treia dimensiune, ultimul fiind publicat postum. editura Humanitas a publicat varianta integrală a Catalogului mișcărilor mele zilnice.
Este considerat unul dintre precursorii școlii postmoderniste din România prin transformarea notațiilor de jurnal în fapte tipice oricărei proze ficționale. Marele său roman, Matei Iliescu, inserează numeroase pagini de jurnal, combinîndu-le exemplar cu discursul obiectiv.
Receptări postume
Unii critici actuali (ca Ion Bogdan Lefter) s-au ocupat de recrearea unei imagini mai complete a lui Radu Petrescu, mizând pe valoarea sa incontestabilă de prozator de tip flaubertian. În canonul românesc postbelic, numele lui Radu Petrescu face concurență cu cel al unor scriitori deja unanim recunoscuți valoric, ca Marin Preda, având posibilitatea devansării acestora și devenind probabil cel mai mare autor de proză de după război.
Scrieri
* Matei Iliescu, roman, (1970)
* Proze, (1971)
* O singură vârstă, (1975)
* Ce se vede, (1979)
* Ocheanul întors (1977)
* Părul Berenicei (1982)
* Meteorologia lecturii (1982)
* A treia dimensiune (1984)
* Catalogul mișcărilor mele zilnice (1999)
* Ocheanul întors (Caiet jurnal, 1956), (2001)
* Prizonier al provizoratului (Jurnal 1957-1970), (2002)
