Preambul: Sâmbătă, 12 februarie , la ora 10.00 se va semna la Primăria Bistrița, Acordurile de colaborare pentru Drumul expres Cluj – Dej – Bistriţa şi Varianta de ocolire Bistriţa. Al doilea acord de colaborare va fi între Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, municipiul Bistriţa, Primăria Budacu de Jos şi Primăria Livezile pentru realizarea obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Bistriţa”. Pentru a nu mai crea discuţii, blocaje, contestaţii, o variantă agreată de o majoritate covârşitoare a cetăţenilor este cea de la Sărata – Monariu – Budacu de Jos – Jelna – Livezile, la nodul rutier care se va crea între Livezile şi Rusu Bârgăului. Varianta ocolitoare este parte a Lotului 2 din Autostrada Nordului.
13 ani : Centura de la Ovidiu Crețu via Ioan Oltean la Ioan Turc
Construcția unei variante ocolitoare a municipiului Bistrița a apărut în timpul primului mandat de primar al social-democratului Ovidiu Crețu, fiind unul din proiectele sale de suflet, alături de pîrtia de ski de pe dealul Cocoșului. Faptul că nu s-a reușit implementarea acestui proiect în ultimii 10 ani, este în opinia primarului cea mai mare nerealizare a municipiului Bistrița. ”Eu am spus-o și în alte rânduri, este mare păcat și este cea mai mare nerealizare a municipiului Bistrița, nu a lui Crețu, ci a municipiului în ultimii 10 ani. Dacă am fi avut acea variantă, plus linia verde, municipiul Bistrița își rezolva problema circulației și a mobilității în zona centrală” a spus în urmă cu mai mult timp, Ovidiu Crețu.
Așadar: ”Proiectul inițiat de Ovidiu Crețu – fostul primar al municipiului Bistrița, de realizare a unui drum de centură care să scoată traficul greu din oraș, s-a dovedit un mare fiasco. Când a demarat proiectul, în 2009, proiectantul Iptana a venit în fața primarului și a Consiliului Local cu trei variante:Deși Iptana a indicat la acea vreme că cele mai potrivite variante sunt 1 sau 3, Ovidiu Crețu a ales varianta 2 și a ținut cu dinții de ea, indiferent de costuri, indiferent că specialiștii i-au spus că nu e fezabilă, ca să nu mai vorbim de costruile exorbitante avansate. A organizat chiar și un referendum prin care să arate că el are dreptate.Până la referendum a pierdut și un proces în instanță și cu toate că în sentință se stipula clar că traseul unui drum de centură nu poate intra prin intravilanul unei localități dacă sunt deja construite imobile în zona unde se vrea acesta construit, Crețu a mers mai departe, fără să țină cont de nimic. A călcat tot în picioare și ca să-și impună voința a introdus traseul centurii de sud și în PUG.Problema cea mai mare este că, atunci când a fost pusă pe tapet realizarea acestei variante de ocolire prin Pădurea Codrișor, asupra terenurilor aflate pe traseul acesteia s-a instituit interdicție de construire. Și așa a rămas până acum în 2022, deși Crețu nu mai e primar de la finele lui 2020. Cu un astfel de blocaj, proprietarii terenurilor nu pot face nimic acolo: nici să construiască ceva, nici să le vândă, fiindcă cine ar cumpăra o suprafață de teren fără să aibă vreun beneficiu de pe urma acesteia.Se construiește deși există interdicție”, spunea unul din bistrițenii care s-au opus construirii acestei centur, Crăciun Silvian.
Atunci, primarul Ovidiu Crețu propunea o variantă ocolitoare a oraşului care să treacă prin apropierea Parcului Industrial Bistriţa Sud, Pădurea Codrişor şi să se intersecteze cu DN 17 undeva la Unirea. După doi ani de tergiversări și amânări, Executivul primăriei a anunțat prin vocea lui Ovidiu Crețu că e nevoie de aprobarea în consiliul local al PUG-ului (Plan Urbanistic General) , abia după aprobarea PUG-ului, proiectul ar fi urmat traseul official.
Tot în 2013, în data de 29 septembrie, bistrițenii erau chemați la referendum și întrebați dacă vor sau nu vor o centură ocolitoare în varianta DN 17-Parcul Industrial-Dealul Cighir-Dealul Codrişor-Complex Wonderland-intrarea în DN 17. Tot atunci, aceiași bistrițeni mai erau chestionați și asupra menținerii ca zonă pietonală a străzii Liviu Rebreanu. Așa cum se știe, la referendum au participat însă 10.554 de persoane, adică 13,86% din numărul celor înscrişi pe listele electorale. 6.124 au răspuns ”Da” (58,02%), iar 4.281 au răspuns ”Nu” (40,56%), 149 de voturi fiind nule (1,41%) la întrebarea legată de varianta ocolitoare. Practic, au fost cheltuiți 180.000 de lei pe un referendum care nu a putut fi validat, doar că primarul Crețu l-a considerat o bilă alba pentru construirea centurii ocolitoare. Costurile variantei ocolitoare Bistriţa Sud de 14,58 de km au fost estimate la 174 de milioane de euro. În proiect erau prevăzute lucrări de consolidare a Dealului Codrişor în valoare de 69 de milioane de euro.
Trec zilele, trec lunile-n goană, trec săptămânile trec și din 2013 și până în 2022 nu s-a mai întâmplat nimic concret, invalidarea referendumului atrăgând după sine și un blocaj al proiectului.
De la Ovidiu Crețu la Ioan Turc
Ce știm până acum de noua variant de ocolire?
- Traseul va fi: Sărata – Monariu – Budacu de Jos – Jelna – Livezile va fi gata în orizontul a 5 ani, în condițiile în care numai pentru studiul de fezabilitate (SF) pe noul traseu este nevoie de circa 2 ani pentru finalizare.
- Primarul Ioan Turc a explicat într-o emisiune la BistrițaExpress Tv primarul Ioan Turc că durata mare e datorată inclusiv faptului că ocolitoarea Bistriței este parte a unei investiții complexe, tronsonul de drum expres Baia Mare -Suceava. : ”Practic, studiul de fezabilitate va fi gata undeva în 2023. Doi ani se lucrează pentru un astfel de document, aceasta este durata unui studiu de fezabilitate pentru o investiție complexă cum este un drum rapid, pentru că centura municipiului Bistrița va fi parte a drumului expres Baia Mare- Suceava. Pentru ca lucrurile să meargă cu cât se poate mai repede, am semnat cu CNAIR un protocol care spune că în momentul în care este gata studiul de fezabilitate de care se ocupă ei și urmează să fie semnat contractul de atribuire pentru acesta , restul va prelua municipalitatea”.
Reamintim că: Atât Consiliul Județean cât și consiliul municipal au aprobat acordul de parteneriat între Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Consiliul Județean Cluj, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Primăria Bistrița având ca obiect asigurarea colaborării între părți pentru realizarea drumului expres Cluj-Dej-Bistrița.
”Practic, acest acord de parteneriat este gândit pe modelul acordului pe care municipalitatea l-a încheiat cu CNAIR pentru centura ocolitoare. CNAIR a făcut o modificare în urma eșecului procedurii pentru Lotul 1 Baia Mare-Bistrița, a împărțit lotul 1 în două, Baia Mare-Dej și Dej-Bistrița, urmează să fie realizat studiul de fezabilitate, apoi Primăria Bistrița, CJ Bistrița-Năsăud și CJ Cluj își vor reuni eforturile pentru gestionarea proiectului tehnic de execuție și a realizării efective a drumului rapid Cluj-Bistrița. Practic, importanța acestui acord este dată pe de o parte de faptul că varianta ocolitoare a municipiului Bistrița este parte componentă a sectorului de drum rapid Dej-Bistrița, iar pe de altă parte această formulă va grăbi cred realizarea unei lucrări mult așteptate de bistrițeni. Va fi nevoie și de un acord de colaborare cu comunele limitrofe, mă refer la Budacu de Jos, Cetate și Livezile”, a explicat primarul Ioan Turc
