”Puciul” din PMP și miza fuziunilor anunțate cu PNL și ALDE- Polul de dreapta și cei peste 3.000 de aleși locali PMP și 65 de primari.
Vânzoleală mare în acest zile pe scena politică națională dar și locală, capul de pagină fiind ținut de ”puciul” din Partidul Mișcarea Populară, mișcarea fiind cumva predictibilă dacă ne gândim la lentoarea cu care Cristian Diaconescu conducea partidul ”inventat” de fostul său mentor Traian Băsescu. Cel care a luat inițiativa a fost ex-președintele Eugen Tomac, un rol important în mișcarea pucistă având președintele PMP BN, Ionuț Simionca, unul dintre cei care l-au contestat în repetate rânduri pe Diaconescu.
Ce s-a întâmplat?
Colegiul Național al Partidului Mișcarea Populară a anunțat că s-a întrunit statutar miercuri, 12 ianuarie 2022, cu prezența a 46 de lideri din 69 și a hotărât convocarea Congresului PMP în data de 19 februarie 2022 pentru alegerea unei noi conduceri naționale, cu procedură de vot online.
„Colegiul National al Partidului Miscarea Populara s-a intrunit statutar astazi, 12 ianuarie 2022, cu prezenta a 46 de lideri din 69 si a hotarat convocarea Congresului PMP in data de 19 februarie 2022 pentru alegerea unei noi conduceri nationale, cu procedura de vot online”, se arata in comunicatul de presa semnat de PMP.
Eugen Tomac a declarat pentru presa ca la aceasta sedinta ”nu s-a discutat nici o clipa despre proiecte legate de relatia cu alte partide. In mod democratic, cu unanimitate de voturi, toti cei prezenti am solicitat convocarea unui nou Congres”.
Ce spune Ionuț Simionca?
În primul rând confirmă toate cele întâmplate la nivelul organizației mari a PMP și desemnarea sa pe funcția de secretar general al PMP cu rol major în organizarea viitorului congres: ” PMP nu a mai avut o ședință de partid de mai bine de două luni, ori acest aspect este inadmisibil în rândul unei structuri politice, mai ales că după PSD și PNL suntem partidul cu cei mai mulți reprezentanți în administrația locală. De asemenea, am fost șocat că, deși domnul președinte al PMP era în sediul central al partidului în care avea loc reuniunea a 70% din liderii partidului, a ales să nu participe, acuzând ulterior, în mod incorect, că întâlnirea noastră este una ilegală.Această abordare, pe care nu am înțeles-o și nu o voi înțelege niciodată, ne-a determinat pe mine și majoritatea colegilor să adoptăm decizia de a convoca cu unanimitate de voturi un nou congres”
Reamintim că: la alegerile locale din 27 septembrie 2020, PMP devenea a treia forță politică în județul Bistrița-Năsăud cu 4 mandate de consilieri județeni, 3 mandate de consilieri municipali, un primar la Cetate- Lucian Tarniță și încă 75 de aleși locali în orașe și comunele județului.
”De departe, PMP este partidul pe val, partidul care a avut cea mai mare creştere la alegerile locale din Bistriţa-Năsăud, faţă de alegerile precedente”, a apreciat atunci Ionuţ Simionca