Suntem la sfârșitul anului 2021, moment de bilanț pentru tot ceea ce a însemnat din punct de vedere politic Bistrița-Năsăud, social și economic. Evident, analizele se vor mai complexe și nu vizează persoane ci doar partidele politice, lideri, politicieni sau chiar primari cu rol determinant în acțiunea politică.
Prima analiză o dedicăm partidelor politice mai mici, în general, neparlamentare, dar pentru că, vorba lungă e sărăcia omului, vorbim în cele ce urmează de : PPU-SL, ALDE, Partida Romilor, Pro România sau despre Alianța pentru Patrie (APP), Partidul Regalist, urmând ca episodul 2 să îl scriem ca analiză pentru PER și Verzi, episodul 3 vedem ce e cu USR și PMP, în timp ce următoarele episoade vom vorbi despre PNL, PSD, AUR dar și despre evoluția sau involuția politică a parlamentarilor bistrițeni.
Episodul 1: Partidele mici: lungul drum al zilei către noapte. Predicții 2022 (Episodul nr.1)
În județul Bistrița-Năsăud, față de județele Cluj sau Mureș, partidele mai mici și fără reprezentare parlamentară nu sunt atît de vizibile din punctul de vedere al activității politice, în timp ce unele dintre ele nu mai funcționează în timpi reali de la alegerile parlamentare.
PPU-SL
Partid format în Bistrița-Năsăud de foști lideri ai ALDE, iar aici vorbesc de ex-senatorul Ioan Simionca și Sorin Roșu Mareș dar și de alți de democrat-liberali plecați din ALDE-le lui Tăriceanu și care nu a mai trecut testul alegerilor parlamentare, în timp ce povestea ”fuziunii” cu Pro România s-a dovedit un eșec total pentru Tăriceanu ieșit din jocul politic și Ponta care nu mai reprezintă mare lucru în afara PSD.
În ceea ce privește PPU-SL din Bistrița-Năsăud, lipsa de activitate politică, absența din spațiul public al celor care au încercat construcția umanistă la Bistrița, și nu e pentru prima dată, nu ajută la punctele care ar fi trebuit să le înscrie acest partid. Practic, fostul senator Simionca s-a reinters la vechea sa meserie, cea de coregraf, în timp ce Mareș face ce știe el cel mai bine: proiecte europene pentru agricultură . Cotat cu 4% la nivel național, PPU-SL trăiește ”politic” la nivel național dar nu are forță la nivel local, județean sau regional. Doar cîțiva lideri sunt vizibili și aceia cu propria lor agendă politică.
Pentru 2022 nu pot predictibiliza decît aceiași absență în spațiul public, una condiționată de radicalizarea mesajului politic , fapt ce va afecta genul acesta de formațiuni politice.
Pro România
Vorbim despre un partid care aproape nu mai există, asta pentru că, oamenii care l-au construit aici, practic, nu mai fac nici ei politică. Faptul că s-a încercat o fuziune cu ALDE, e o chestiune care nu a ajutat pe nimeni cu nimic, în timp ce Grigore Timoce, Cristian Codărean sau Filip Moisil, politician cu vastă experiență electorală , au ieșit din jocul politic la scurt timp după ce lumea politică a fost lovită de Covid 19 dar și de hegemonia PNL-ului orbit de putere și de aroganța unor lideri care nu au priceput mare lucru din istoria politică post-Revoluționară a României.
Pentru 2022, cel puțin la nivel județean, Pro România nu va mai funcționa, neavând nici lideri și nici infrastructură în teritoriu, fiind o altă formațiune politică făcută în jurul unui lider, Victor Ponta, dar care s-a dovedit ”inadaptabil” la o piața politică mereu în schimbare și singur fără PSD-ul care l-a propulsat pe funcția de premier al României.
ALDE
ALDE a trecut prin foarte multe transformări de la pierderea alegerilor parlamentare, Alianța pentru Bistrița-Năsăud fiind formula ideală pentru ALDE de-a obține voturi la alegerile locale. De atunci, situația politică e una în continuă mișcare, mai ales că la nivelul județului Bistrița-Năsăud schimbarea de leadership s-a făcut în mai multe etape după retragerea oficială a lui Ioan Țintean din politică. Practic, noul președinte interimar Nicolae Popescu a luat-o aproape de la zero, el fiind obligat după ruperea relațiilor cu Pro România, plecările din partid spre PPU-SL sau spre PLUS, să caute alți lideri în jurul căruia să coaguleze un partid politic. Marele ”noroc” al celor din ALDE sunt cei cinci primari în funcție și rămași în partid: Ioan Mate, Sever Mureșan, Traian Simionca, Ioan Cifor sau Gheorghe Bălăjan. Vom vedea câți dintre ei vor mai candida și dacă o vor face-o pe ce listă de partid? ALDE este singurul partid neparlamentar care a început reorganizarea în teritoriu.
Pentru 2022, predicția face referire la capacitatea actualei conduceri de-a se organiza bine de tot și de-a rămâne în cărțile politice. De asta depinde evoluția în 2022, un an în care se mai poate face reorganizarea partidului. Evident, multe lucruri depind de ceea ce va vrea actuala conducere central și ce direcție va indica partidului, mai ales dacă există și varianta unei apropieri de Forța Dreptei.
Partida Romilor
Cunosc foarte bine acest ONG și pe liderii lui de la București. Din păcate, după dispariția fulgerătoare a unuia din cei mai mari militanți romi: Emil Neia Lăcătuș, un adevărat lider politic al etniei din care provine și de care nu i-a fost rușine niciodată. Fără Neia Lăcătuș, activitatea Partidei Romilor în zonă este aproape blocată, iar proiectele sociale derulate pe cei 3 vectori: social, învățământ și sănătate vor fi cu foarte multă greutate reluate, știută fiind implicarea totală a lui Neia Lăcătuș. O pierdere grea în particular pentru familie, în general pentru etnie și Partidă. Să nu uităm că Neia Lăcătuș a fost lider al Partidei timp de aproape 20 de ani.
Predicție pentru 2022: La nivelul județului Bistrița-Năsăud, reorganizarea Partidei se va face foarte greu, blocajul fiind unul evident la nivel de leadership. Cătălin Manea va trebui să găsească pe cineva care să reorganizeze totul în epoca post-Lăcătuș.
Alianța pentru Patrie și Forța Dreptei
Sunt două partide care sunt la început. APP-ul este a lui Liviu Dragnea și a lui Codrin Ștefănescu, foști lideri social-democrați și care vor marșa pe cartea naționalist-stângistă, o doctrină asemănătoare cu cea a PUNR-ului, încercând să ia din voturile PSD. La nivel local, Viorel Cotuțiu, fost membru și lider al PUNR și PRM, are nevoie de oameni buni pentru a pune pe picioare acest partid. Un impediment serios este și vîrsta lui Viorel Cotuțiu dar și lipsa logisticii.
De cealaltă parte a baricadei ”doctrinare” este Forța Dreptei, reprezentată la nivel de județ de senatorul Ovidiu Florean, plecat din PNL să îl sussțină până la capăt pe Ludovic Orban.
Predicție: 2022 este anul de construcție al celor două partide. Dacă ele vor exista sau nu, vom vedea la jumătatea anului, pentru că atît Florean cât și Cotuțiu trebuie să se miște repede,foarte repede, urmând să vedem dacă pot sau nu să contureze o forță viabilă la nivelu județului Bistrița-Năsăud. Deocamdată, neavând niciun fel de date certe, nu vrem să facem o analiză pompieristică și nici un fel de predicții. Ceea ce știu este greutatea unui asemenea demers, dar ”never say, never”…
Citim în episodul 2: Verzii între Ciobănică și Bălan. Cum a ajuns Țetcu șef la primărie și cât mai contează să fii ecologist. Bonus: Cine au fost liderii ecologiști din utimii 20 de ani și ce fac ei acum ?
