Semnalul de alarmă pe care l-a tras Propolitica și Bistrița Civică în ceea ce privește soarta a 3 clădiri istorice din Bistrița dar și a unei părți din Parcul Municipal , este susținut și de fapte din realitatea imediată. Citește aici :
https://propolitica.ro/2021/12/20/59977/ .
Dacă în cazul clădirilor de pe Bulevardul Independenței, primarul Ioan Turc a spus în ultima ședință de consiliu local că au fost începute demersurile pentru înscrierea lor în lista cu monumente istorice, clădirea care a adăpostit cândva Biblioteca Județeană pare să nu poată avea, deocamdată, aceiași soartă. Cu toate acestea, speranța stă în faptul că muninicipalitatea va analiza, totuși, posibilitatea includerii fostei clădiri a Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud pe lista monumentelor istorice.
Ioan Turc, primar Bistrița:”A introduce acum această clădire pe lista monumentelor istorice ar aduce cumva a naționalizare. Adică, Primăria nu a manifestat niciun fel de interes, deși legea îi acordă un drept de preempțiune. În schimb, după ce vine o entitate privată și cumpără, hop Primăria vine și înscrie clădirea pe lista monumentelor istorice. Este o discuție care trebuie făcută. Am să mă consult, inclusiv cu dumneavoastră, cu consilierii locali pe această temă și vom ajunge la o concluzie”
Proprietarul de drept a cerut iniţial 1.000.000 de euro pentru a vinde imobilul Consiliului Judeţean.
Clădirea care a adăpostit Biblioteca Județeană , este o altă clădire emblemă a Bistriței și ea lăsată de izbeliște după ce a fost retrocedată foștilor proprietari. La ora actuală, imobilul se află într-un avansat stadiu de degradare, terenul dedesupt fiind pretabil pentru construirea unui bloc de locuințe. Se poate spune că e greu de eliberat un certificat de urbanism în zonă, dar ”never say, never”.
Cum s-a ajuns aici? E simplu: Începând cu 2007, adică cu 14 ani în urmă, clădirea care adăpostea Biblioteca Judeţeană este retrocedată urmaşilor foştilor proprietari, fiind vorba de o clujeancă, mai précis de Laura Mocănescu, posesoare a certificatului de moştenitor al fostului proprietar. Imobilul a fost retrocedat în baza sentintei civile nr. 257/F/2006 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Proprietarul a avut în 2006 obligaţia să închirieze pentru 3 ani imobilul, perioadă în care Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a plătit o chirie lunară de peste 8 mii de lei. Atunci, deoarece Consiliul Judeţean, în subordinea căruia se află instituţia de cultură, avea drept de preemţiune la cumpărarea imobilului, reprezentanţii noi proprietare au depus la sediul administraţiei judeţene o ofertă. Proprietarul de drept a cerut iniţial 1.000.000 de euro pentru a vinde imobilul Consiliului Judeţean. Tot atunci, Gheorghe Marinescu, ex-preşdinte CJ Bistriţa-Năsăud, afirma că nu există fondurile necesare pentru o astfel de achiziţie, optându-se pentru plata unei chirii lunare. Deşi proprietarul a plusat, cerând 16.000 de euro chirie/lună, pâna la finele anului 2010, Consiliul Judeţean a plătit o chirie lunară de 1.500 de euro.
Până la urmă, acelaşi Consiliu Judeţean va reuşi să reabiliteze clădirea de pe strada Alexandru Odobescu şi să mute Biblioteca cu întreg fondul ei de carte. Trebuie ştiut că sediul actual al Bibliotecii Judeţene, situat pe strada Al. Odobescu nr.11, are o istorie pe cât de bogată, pe atât de interesantă. Clădirea a fost construită între 1883-1884, după planurile arhitectului Cari Schdbel pentru a adăposti reşedinţa medicului Garnizoanei Bistriţa, dr. Christof Reinl, instalat în această funcţie odată cu amplasarea Spitalului militar de pe strada Alba lulia, în anul 1886. După Marea Unire de la 1918, clădirea a fost trecută în proprietatea Ministerului de Război al Regatului României, imobilul fiind atribuit prinţului Carol pe perioada cât a fost mutat disciplinar la Bistriţa, în anul 1919. Ulterior, aici a funcţionat sediul Magyar Nemzeti Bank, iar după 1947 a devenit sucursala judeţeană a Băncii Naţionale a României.
După reabilitare, la sfârşitul anului 2012, clădirea a fost atribuită, prin hotărârea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, sub preşedinţia lui Emil Radu Moldovan, Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud.
La ora actuală, ianuarie 2018, bucăţi mari de tencuială sunt căzute, foarte multe geamuri sunt sparte, iar imobilul arată tot mai rău, nemaifiind deloc intersant pentru actualii proprietari. Trebuie spus că nu este singurul imobil retrocedat care are această soartă tristă, altele ajungând restaurant, dar asta este o altă poveste, pentru zilele următoare.
Scurt istoric al Bibliotecii Judeţene “George Coşbuc”
Ministerul Artelor, prin Ordinul nr. 6524 din 20 iunie 1949, dispune înfiinţarea unei biblioteci publice în oraşul Bistriţa. În scurt timp a fost înfiinţată Biblioteca Căminului cultural George Coşbuc, care a funcţionat în clădirea Asociaţiei meseriaşilor germani (Cewerbeverein) din strada Parcului nr. 31. Casa asociaţiei meseriaşilor din Bistriţa sau Casa Reuniunii Meseriaşilor din Bistriţa (în limba germană Bistritzer Cewerbeverein), în care astăzi funcţionează Centrul Cultural Municipal George Coşbuc, a fost construită în anul 1896 după planurile arhitectului vienez Peter Paul Brang. Asociaţia meseriaşilor din Bistriţa a fost înfiinţată în cădinanul 1844. Pe lângă ea a început să funcţioneze aşa-numita şcoală duminicală, în care ucenicii învăţau să scrie, să citească, să calculeze, tehnologie, dar şi istorie şi geografie. Este amplasată pe şanţul fortificaţiei medievale în vecinătatea fostei Portiţe a Broaştelor. La Bistritzer Cewerbeverein se găsea cel mai select restaurant al oraşului, restaurant menţionat şi în romanul Ion al lui Liviu Rebreanu.
Biblioteca şi-a început aici activitatea cu 80 de volume, într-o singură sală, fără mobilier. Funcţiile de bibliotecar erau îndeplinite de directorul Căminului cultural, Oprea Pompiliu, zilnic, între orele 14-20.
Această mică bibliotecă a fost nucleul Bibliotecii Centrale Regionale Rodna, înfiinţate în octombrie 1950 (Primul stat de funcţiuni a fost aprobat de C.I.R.A.I, cu Decizia nr. 4403 din 24 oct. 1950, cu aplicare de la 1 noiembrie). Spaţiul bibliotecii a fost extins, a avut la dispoziţie o sală de împrumut, 2 săli de lectură şi un depozit. Potrivit unui document datat la 13 octombrie 1950, în urma înfiinţării Bibliotecii centrale regionale a sosit primul stoc de cărţi în număr de 2000 volume, expediate din dispoziţia Comitetului Pentru Aşezămintele Culturale. Biblioteca a fost înregistrată cu data de 1 noiembrie 1950, când a fost angajat primul bibliotecar, un bibliotecar ajutor şi un mânuitor de carte.
Biblioteca şi-a deschis porţile pentru cititori la 15 decembrie 1950, cu 2340 de volume şi funcţiona luni-vineri între orele 12-20, iar duminica între orele 10-18.
Din septembrie 1951 a primit un local corespunzător, dotat cu mobilier (rafturi pentru cărţi, etajere pentru ziare, birou, panou de expoziţie, mese şi scaune pentru sala de lectură).
Fondul de carte a crescut, prin transferarea volumelor rămase din vechile biblioteci ale oraşului Bistriţa, la Biblioteca Centrală, formând Fondul documentar al actualei Biblioteci judeţene, care numără 22.164 volume, majoritatea aparţinând bibliotecii Gimnaziului Evanghelic din Bistriţa.
Din anul 1956 s-a mutat în clădirea de pe strada Gării nr. 2, unde a funcţionat până la sfârşitul anului 2012.
Din ianuarie 1968 funcţionează ca bibliotecă orăşenească, iar din anul 1973 ca bibliotecă judeţeană cu atribuţii de îndrumare în teritoriu.
Astăzi, Biblioteca Judeţeană deţine un fond de aproape 300.000 de volume. La Fondul documentar există 22.137 de volume, multe titluri dintre acestea făcând parte din patrimoniul cultural-naţional. De asemenea, dispune de o bogată colecţie de ziare, reviste şi alte publicaţii, precum şi de alte unităţi biblioteconomice în format digital.
