Moscova a anunțat vineri că dorește o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că NATO va renunța la orice activitate militară în Europa de Est și Ucraina. Solicitarea face parte dintr-o listă de garanții de securitate cerută de Rusia pentru a începe negocierile cu Occidentul. Printre punctele aflate pe lista Moscovei se află și faptul că NATO nu ar mai putea desfășura rachete cu rază medie și scurtă de acțiune în țările unde ar putea lovi Rusia, relatează Reuters.
Cererile formează un pachet despre care Moscova spune că reprezintă condiția esențială pentru reducerea tensiunilor în Europa și dezamorsarea crizei de la granița cu Ucraina, după ce țările occidentale au acuzat Rusia că pregătește o nouă invazie
Rusia mărește potul
Cerințele Moscovei vin în contextul tensiunilor recente de la granița cu Ucraina, acolo unde Rusia a masat peste 100.000 de militari, stârnind temerile Occidentului cu privire la o posibilă invazie. La începutul lunii decembrie, Putin și Biden au participat la o întâlnire în format virtual pentru a detensiona situația de la granița Ucrainei, dar prea puține lucruri au fost convenite. Statele Unite au amenințat Rusia cu sancțiuni economice masive, iar situația a rămas neschimbată la frontiera dintre Rusia și Ucraina. Acum Putin a decis să mărească potul, cerând o serie de lucruri care nu au cum să fie acceptate de către membri alianței Nord-Atlantice. De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a și declarat că: „Nu vom face niciun compromis asupra dreptului Ucrainei de a-şi alege propria cale, nu vom face niciun compromis asupra dreptului NATO de a-şi proteja şi apăra toţi aliaţii şi nu vom face niciun compromis asupra faptului că NATO are un parteneriat cu Ucraina”.
Solicitări goale sau pretext pentru o posibilă invazie?
În practică, lansând aceste cerințe, Putin încearcă să întoarcă ceasul până în preajma primelor valuri de extindere ale Alianței Nord-Atlantice în anii ‘90 și 2000, atunci când și țara noastră a aderat la NATO. Liderul de la Kremlin nu doar că vrea garanții ca Ucraina să nu adere vreodată la NATO, dar acum cere și ca Alianța Nord-Atlantică să înceteze practic orice fel de activitate militară pe flancul estic, în state precum Polonia, țările baltice sau România. Ținând cont că era evident că astfel de cereri vor fi respinse de către aliații din NATO, întrebarea care se pune e ce vrea să obțină Putin lansând aceste solicitări? Din păcate nu avem acces la mintea decidentului politic de la Kremlin însă putem intui câteva linii de acțiune.
Rațional vorbind, o invazie a Ucrainei ar reprezenta o adevărată nebunie. Putin ar putea cuceri destul de rapid țara însă întrebarea care se pune e ce va face după aceea? Șansele sunt ca un astfel de gest să transforme Rusia într-un stat paria la nivel internațional, iar sancțiunile economice lansate de Statele Unite s-ar putea dovedi extrem de costisitoare. Noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz a avertizat Kremlinul că în cazul unei invazii a Ucrainei ar renunța să utilizeze proaspăt finalizata conductă Nord Stream 2. Rusia s-ar trezi astfel izolată de Europa și supusă unui regim sever de sancțiuni internaționale. Nu este clar nici dacă un asemenea demers ar fi popular în interiorul Rusiei. În plus, Putin ar putea să se confrunte și cu un război de gherilă într-o țară care nu dorește să fie ocupată militar. Peste 400.000 de ucraineni au primit un nivel elementar de antrenament militar din 2014 până în prezent. Mai mult decât atât, cel puțin 1 milion de arme, printre care și arme automate de tip AK-47 se află acum în posesia civililor. În plus, 15 grupuri de miliții ucrainene se află răspândite pe tot cuprinsul țării. O ocupație militară rusă a Ucrainei s-ar putea dovedi astfel foarte costisitoare. Astfel, o opțiune ar fi, ca, după această demonstrație de forță, Putin să dea înapoi și să își retragă forțele militare.
Pe de altă parte, Rusia se află într-o poziție geopolitică destul de puternică vis-a-vis de Europa. Iarna, dificultățile în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, criza prețurilor, construcția Nord Stream 2 prin care Rusia poate furniza gaze Germaniei și altor state europene, ocolind Ucraina și ieșirea din scenă a cancelarului german Angela Merkel, cea care ani la rând a reușit să unească Europa și SUA într-un răspuns comun în fața Rusiei, reprezintă semne bune pentru Vladimir Putin. Așadar, în cea ce privește sincronizarea, acesta ar putea fi momentul oportun pentru Putin. În acest scenariu Putin ar putea risca o escaladare a conflictului în Estul Ucrainei.
Desigur, există și varianta în care totul reprezintă doar un exercițiu din partea Rusiei, prin care Putin încearcă să obțină niște câștiguri mult mai modeste. Prin urmare, doar timpul ne va lămuri dacă solicitările lui Putin care au primit un răspuns previzibil din partea reprezentanților NATO, vor reprezenta doar un soi de vorbe goale sau un pretext pentru o posibilă escaladare a conflictului în Estul Ucrainei.
