Panică pe piața presei tipărite și a editurilor: hârtia s-a scumpit brusc cu până la 70% ● Arbidol, Ivermectină: cum evită Ministerul Sănătății să tranșeze problema antiviralelor „vândute la tarabă” ● Firmele de gaz renunță la clienți. Ce faci când furnizorul te anunță că renunță la contract? ● Ce e rău în uselismul 2.0? ● Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Nu avem lege pentru stoparea creşterii preţurilor speculative! Aşa am plătit pentru unele produse sanitare de 10 ori mai mult ● Răsvan Radu, UniCredit: La finalul anilor ’90, FMI a venit cu ideea spargerii BCR în mai multe bănci regionale. A fost meritul conducerii BCR de atunci şi a BNR că s-au opus ● Rabla electrocasnice 2021 în 19 întrebări și răspunsuri ● Anchetă DNA la Spitalul Județean din Piatra Neamț: achiziții aranjate și dotări supraevaluate ● Inflație record în întreaga lume. De ce nu intervin băncile centrale și la ce trebuie să se aștepte România ●Adrian Codirlașu: Inflația va rămâne la un nivel ridicat, leul se depreciază moderat, riscurile la adresa economiei cresc ● Călătorie în jurul omului. De la geografia continentelor la geografia ființei umane.Panică pe piața presei tipărite și a editurilor: hârtia s-a scumpit brusc cu până la 70%. Dacă se găsește.
Prețurile hârtiei pentru tipărituri a crescut brusc – în numai 2 luni ajungându-se la scumpiri cuprinse cuprinse între 50 și 70% – și a creat o adevărată panică pe piața presei tipărite, ziare și reviste, și a editurilor. Criza hârtiei afectează editurile și tipografiile din întreaga lume, însă în România ea se manifestă mai puternic, întrucât toată marfa privine din import, nemaiexistând niciun producător autohton. Amplitudinea și viteza scumpirii sunt atât de mari încât amenință să provoace dispariția unui mare segment din print. Și nu e vorba numai de preț: hârtia de tipărituri se găsește tot mai greu, și numai cu ”banii jos”, astfel că multe tipografii nu mai pot garanta onorarea comenzilor. Un exemplu este Tipografia Garamond, din Cluj Napoca, care tipărește între 85 și 90% din piața cotidianelor și revistelor din Banat și Ardeal: mai are hârtie pentru a asigura doar două săptămâni apariția celor peste 70 de titluri pe care le printează, scrie Curs de Guvernare.
Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Nu avem lege pentru stoparea creşterii preţurilor speculative! Aşa am plătit pentru unele produse sanitare de 10 ori mai mult decât în prezent. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, arată că statul român, spre deosebire de cel american, nu are pârghii legale pentru a stopa creşterea de preţuri speculative ale unor produse în condiţii de criză şi atunci trebuie să intervină statul pentru a le opri. Aşa s-a ajuns ca la declanşarea pandemiei Covid 19, românii să plătească şi de 10 ori mai mult decât plătesc acum pentru unele produse sanitare specifice, apreciază Chrițoiu, care dezvăluie, pentru Economica.net că în acest moment este în desfășurare o investigație care va aduce și sancțiuni. Avem nevoie de legislaţie suplimentară. De reglementări care să anihileze comportamentul speculativ al agenţilor economici în perioade de criză. Până la urmă, SUA care sunt poate cele mai capitaliste state din lume au o astfel de lege. Noi nu! Ca să opreşti o creştere fără precedent a preţurilor, la noi trebuie să intervină statul. Nu avem niciun fel de pârghii care să ne ajute să stopăm creşterile speculative de preţuri. Neavând nici o lege care să ne protejeze de speculă, la declanşarea pandemiei Covid 19, când preţurile la măştile de protecţie o luaseră razna, a trebuit să apelăm la eMag să delisteze produsele cu preţuri exorbitante din market place”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, potrivit Economica.net.
Răsvan Radu, UniCredit: La finalul anilor ’90, FMI a venit cu ideea spargerii BCR în mai multe bănci regionale, pentru a preveni o situaţie similară ca la Bancorex, care se prăbuşea. A fost meritul conducerii BCR de atunci şi a BNR că s-au opus acestei idei. Răsvan Radu, 55 de ani, spune că la început, în 1991, când a intrat în BCR, nu şi-a dorit o carieră bancară. El a terminat Politehnica, era inginer şi spune zâmbind că a trebuit să facă eforturi, „m-am dus la şcoli de economie pentru a fi recunoscut de ceilalţi bancheri“. „Eu voiam să-mi găsesc ceva în industria de IT sau în fabricile de componente electronice, iar angajarea la BCR o vedeam ca pe ceva temporar.“ Dar din 1991, cariera lui profesională este legată numai de sistemul bancar. După BCR au urmat CEC Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, (care cumpărase Demir Bank România), iar din 2007 este preşedintele executiv al Unicredit Bank (o bună parte din timp banca s-a chemat UniCredit Ţiriac Bank, când omul de afaceri Ion Ţiriac avea 45% din acţiuni). În cadrul seriei de articole ZF – 30 de ani de sistem bancar în România, Răsvan Radu vorbeşte despre toată această perioadă, cum s-a trecut de la „Vestul sălbatic“ din anii ’90 la situaţia de acum, când băncile sunt extrem de aşezate, scrie ZF.
Rabla electrocasnice 2021: 19 întrebări și răspunsuri legate de programul pentru care azi reîncep înscrierile. 1. Se pot cere bani pentru electrocasnice noi începând de azi? Nu. Programul Rabla pentru electrocasnice din acest an se desfășoară după reguli noi. Mai exact, într-o primă fază, se face înregistrarea în program a celor ce vor să-și înlocuiască electrocasnicele vechi cu bani de la stat și, ulterior, se desfășoară trei etape distincte în care se vor putea cere bani pentru aparate noi. Înscrierea se face online, printr-o aplicație a Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). 2. Dacă m-am înscris în vară, trebuie să mă mai înscriu încă o dată? Nu. Cei ce și-au făcut cont de utilizator în vară nu trebuie să-și facă altul, ci doar să se autentifice în sistem, utilizând adresa de e-mail și parola setată. Citiți articolul pe avocatnet.ro.
Anchetă DNA la Spitalul Județean din Piatra Neamț: achiziții aranjate și dotări supraevaluate. Spitalul din Piatra Neamț e legat în memoria colectivă de incendiul petrecut acolo în luna noiembrie a anului trecut. Procurorii DNA au început, însă, o anchetă, din care rezultă că neregulile care se petreceau acolo sunt mult mai ample și ele vizează achiziții aranjate cu firme de casă și dotări la prețuri uriașe, mult peste valoarea de pe piața liberă. Procurorii DNA au transmis astăzi faptul că au dispus trimiterea în judecată a lui Ioan Lazăr, fost manager al Spitalului Județean din Piatra Neamț și a Oanei Murariu, șef al Serviciului de achiziții din cadrul aceleiași unități medicale, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Vorbim despre refacerea secției de pediatrie a spitalului, realizată împreună cu o firmă privată, în beneficiul căreia s-a aranjat efectiv procedura de achiziție. Iar achizițiile au fost, evident, în detrimentul pacienților și bugetului public, pentru că dotările cumpărate aveau prețuri mult peste cele valabile pe piața liberă, scrie Investigatoria.
Inflație record în întreaga lume. De ce nu intervin băncile centrale și la ce trebuie să se aștepte România. Creșterea inflației a atins recorduri îngrijorătoare în întreaga lume, cu cele mai mari niveluri din ultimii 30 de ani în SUA, din ultimii 10 ani în Marea Britanie și cu o creștere „care a depășit previziunile” în Uniunea Europeană. În România, Banca Națională a revizuit recent, în creştere, prognoza privind inflaţia pentru luna decembrie, la 7,5%, cu 1,9 puncte peste estimările anterioare. O accelerare puternică a prețurilor de consum a avut loc în octombrie, față de luna anterioară, în condiţiile în care prețul gazelor s-a majorat cu 46% iar combustibilul cu 23%. Populația simte deja efectele creșterii prețurilor, spune pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia. „Există deja familii îngrijorate de modul în care vor reuși să treacă de această iarnă. Fără îndoială că majorarea veniturilor reale, care a fost observată în ultimii ani în România va înceta din momentul acesta. Ultimele date statistice arată că, dacă sunt corelate cu inflația, veniturile au luat o turnură negativă”, spune analistul economic, citat de Europa Liberă.
Banking Developments: OTP Bank România continuă planurile de dezvoltare. Constantin Mareș a fost numit Director General Adjunct și va coordona noua Divizie Digital. OTP Bank continuă eforturile de creştere către ţinta de 5% din activele sistemice şi face în continuare mutări îndrăzneţe, combinând digitalul cu canalele clasice bancare. Investiţiile continuă, în paralel cu menţinerea unor indicatori financiari la nivelul cerut de supraveghetori. Nu este neglijată nici latura ce ţine de rentabilitate. *Nu cred în ideea că spaţiul digital trebuie să se suprapună total pe activitatea bancară. Lumea digitală nu poate funcţiona cu cea fizică. Noi nu închidem agenţii ci deschidem: am deschis recent două noi unităţi! Politica noastră e să lăsăm clienţii să decidă dacă doresc să interacţioneze fizic cu banca sau preferă varianta digitală! Investim însă sume considerabile în partea de IT: aproximativ 50 milioane de lei în fiecare an. Nici 2022 nu va face excepţie. Am angajat în pandemie sute de oameni şi continuăm să investim în dezvoltare* a spus Gyula Fater, CEO al băncii în cadrul unei conferinţe de presă, scrie FinEco24News.
mai multe pe:
