Cabinetul condus de Florin Cîțu a fost demis ieri printr-o moțiune de cenzură votată de PSD, USR-PLUS și AUR. Astfel, guvernul Cîțu este al 7-lea schimbat în doar 4 ani de zile, lucru care demonstrează instabilitatea politică acută din țară.
Radiografia instabilității politice
După alegerile parlamentare din 2016, PSD împreună cu ALDE și cu UDMR au format o alianță politică care avea să dea majoritatea necesară în legislativ. De vreme ce în sistemul politic din România, guvernul ia naștere în interiorul legislativului, alianța PSD-ALDE-UDMR avea să formeze viitorul guvern de după alegeri. În data de 4 ianuarie 2017 a fost instalat Sorin Grindeanu în funcția de premie al României. Curând însă, problemele interne din PSD aveau să genereze o criză politică. Președintele PSD, Liviu Dragnea nu putea ocupa funcția de premier din cauza problemelor sale legale, astfel că era încălcată o cutumă din politica românească care ne spune că președintele de partid este și premier în cazul în care partidul respectiv obține o majoritate simplă în Parlament sau este partenerul mai mare al unei alianțe politice care are o majoritate în legislativ. Soluția lui Liviu Dragnea a fost aceea de executa mandatul de premier în mod indirect, prin interpuși. Loialitatea lui Grindeanu față de planurile liderului PSD de la vremea respectivă s-a dovedit a fi însă îndoielnică. Astfel că PSD a ajuns în situația de a depune o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, un act aproape de neimaginat. Cabinetul condus de Sorin Grindeanu avea să cadă în iunie 2017, la doar 6 luni de la instalare.
Lui Sorin Grindeanu i-a luat locul în fruntea guvernului Mihai Tudose, reprezentând aceeași alianță PSD-ALDE-UDMR. Dar curând și loialitatea lui Tudose avea să reprezinte un măr al discordiei. Mihai Tudose avea să reziste aproape 7 luni în fruntea guvernului, până când și-a depus mandatul. Într-un an de zile, România schimba astfel două guverne. După demisia lui Tudose, Mihai Fifor avea să asigure interimatul până pe 29 ianuarie 2018, atunci când Viorica Dăncilă avea să preia funcția de premier al României. Dăncilă avea să se dovedească puțin mai longevivă decât Grindeanu și Tudose, menținându-se în fruntea guvernului până la începutul lunii noiembrie 2019. Atunci, o moțiune de cenzură inițiată de liberalii conduși de Ludovic Orban avea să conducă la căderea guvernului. Totodată acest moment marca trecerea guvernării de la PSD la PNL, social-democrații pierzând definitiv guvernarea și trecând în opoziție. Orban avea să rămână în fruntea guvernului până la alegerile parlamentare din decembrie 2020. Rezultatul alegerilor avea să îl determine să facă un pas în spate și să cedeze conducerea guvernului. Din nou a fost instalat un guvern interimar condus de Nicolae Ciucă care avea să asigure tranziția către un guvern PNL – USR-PLUS – UDMR. Această alianță care a rezultat în urma alegerilor parlamentare avea să îl sprijine pe Florin Cîțu în funcția de premier. Astfel că din decembrie 2020 și până în octombrie 2021, Florin Cîțu se va afla în fruntea guvernului.
Astfel că în ultimii 4 ani de zile, în România s-au schimbat 7 guverne dintre care două au fost interimare. Lucrul acesta demonstrează existența unei puternice instabilități politice. Cel mai longeviv s-a dovedit a fi guvernul condus de Viorica Dăncilă, iar cel mai scurt al lui Sorin Grindeanu.
