Cabinetul Cîțu este al șaselea guvern al României post-decembriste care pică prin moțiune de cenzură. Scorul este unul istoric: 281 de voturi. Toți cei 281 de parlamentari prezenți au votat „pentru”. Până acum, recordul era deținut de Executivul condus de Ludovic Orban, care a fost demis, în februarie 2020, cu 261 de voturi.
Confruntat cu cea mai largă coaliţie creată vreodată împotriva unui guvern în funcţie, Cabinetul condus de Florin Cîțu a fost demis cu 281 de voturi. Este un scor istoric. Pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată de Parlament erau necesare 234 de voturi.
Moţiunea de cenzură intitulată “Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîţu!” a fost depusă de PSD, iar USR-PLUS și AUR au anunțat încă de la început că o vor vota.
O nouă premieră a Guvernului Cîțu a fost că împotriva sa au fost depuse în același timp două moțiuni de cenzură: cea a PSD, care a fost adoptată astăzi și moțiunea moțiunea USR-PLUS, pe care PNL a reușit să o blocheze, cu sprijinul PSD, deşi Curtea Constituţională a decis că Parlamentul încalcă astfel constituția.
Câte Guverne au căzut în România prin moțiune de cenzură
În România post-decembristă au fost depuse peste 40 de moțiuni de cenzură. Singura legislatură în care nu a fost depusă nicio moţiune de cenzură a fost cea din perioada 1990-1992.
Au fost adoptate 6, astfel că Guvernul Cîțu este al șaselea Executiv care este demis în România prin moțiune de cenzură.
O scurtă cronologie:
Prima moțiune de cenzură a fost adoptată de Parlamentul României în 13 octombrie 2009. Atunci, moţiunea de cenzură intitulată “11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a primit 254 de voturi pentru şi 176 “împotrivă”.
Cabinetul Boc a fost primul guvern din istoria României post-comuniste care a căzut în urma unei moţiuni de cenzură.
A doua moţiune de cenzură adoptată de Parlament a fost cea depusă de Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) în aprilie 2012. Atunci, a fost demis Guvernul condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, după doar 78 de zile de la învestire (9 februarie 2012).
Intitulată “Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată”, moţiunea a fost adoptată în 27 aprilie 2012, cu 235 de voturi, iar 9 parlamentari au votat împotrivă. Pentru adoptare, erau necesare 231 de voturi.
A treia moţiune de cenzură care a trecut de Parlament a dus la căderea Guvernului condus de Sorin Grindeanu, cu voturile propriului partid, PSD.
Intitulată “România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, moțiunea de cenzură iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu a fost dezbătută şi votată în Parlament în 21 iunie 2017, în mai puţin de trei ore. 241 de parlamentari au votat pentru demiterea Guvernului Grindeanu. Moţiunea a marcat o premieră în Parlamentul României – prima acţiune a unui partid de a demite propriul guvern.
Cea de-a patra moțiune de cenzură care a trecut de Parlament a dus la căderea Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Intitulată “Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, a fost depusă în Parlament în 1 octombrie 2019. Documentul a fost semnat de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD. În 10 octombrie 2019, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost adoptată de Parlament, cu 238 de voturi pentru, în condiţiile în care erau necesare 233 de voturi.
A cincea moțiune de cenzură adoptată de Parlamentul României a dus la demiterea Guvernului condus de Ludovic Orban, în 5 februarie 2020. Moţiunea de cenzură, intitulată “Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti” și semnată de 208 parlamentari de la PSD şi UDMR , a trecut cu 261 de voturi “pentru”.
