Fenomenul candidaților-clonă: Încă o strategie a Kremlinului de a submina orice șansă a liderilor opoziției (Politico)
Opozant al Kremlinului, Boris Vishnevski, este în politică de vreo 30 de ani și crede că a participat la tot atâtea campanii electorale. Figură centrală a opoziției din Sankt Petersburg înfruntând candidații pro-Kremlin, Vishnevski și-a început campania pentru alegerile parlamentare care au loc în acest weekend încă de anul trecut și nu se aștepta la surprize, relatează Politico.eu. Asta până când a văzut un afiș electoral în districtul său: nu doar că cei doi candidați care-l priveau de pe afișele de lângă propriul poster aveau același nume cu el, dar aveau aceleași tunsori și aceeași barbă.
Adevăratul Boris nu începuse să vadă triplu: ceilalți candidați pro-Kremlin și-au schimbat numele și aspectul fizic pentru a induce confuzie în rândul votanților.
“Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns”, comentează Vishnevski într-o convorbire telefonică cu jurnalistul Politico. ”Au mers mult dincolo de limita a ceea ce credeam că este acceptabil”, mai spune candidatul care este membru al partidului liberal Yabloko.
Tactica, ce a fost practicată masiv și pe internet, reflectă temerile Kremlinului legate de alegerile din acest weekend în ciuda faptului că deznodământul- victoria partidului lui Vladimir Putin ”Rusia Unită”- este deja cunoscut înainte de sigiliarea urnelor de vot care va avea loc duminică seara când se încheie procesul electoral.
Fenomenul candidațior-clonă se înscrie în ampla mișcare a Kremlinului de a băga pumnul în gură liderilor opoziției, activiștilor și presei independente, pentru a evita orice supriză neplăcută la alegeri.
Este de amintit că opozantul Aleksei Navalnîi aflat dincolo de gratii a lansat campania Smart voting (votează inteligent) pentru a evita divizarea opoziției și a maximiza șansele candidaților anti-Kremlin. În cadrul campaniei, echipa sa a anunțat susținerea masivă a mai multor candidați, mulți chiar de la partidul comunist.
Aplicația ”Smart voting” a fost însă eliminată de Google și Apple chiar în dimineața deschiderii secțiilor de votare, după ce Kremlinul a făcut presiuni asupra conducerii executive ale celor două companii americane.
“Știam că vor juca murdar și mă vor combate dur”, spune Vishnevski dar ceea ce s-a întâmplat depășește și așteptările sale.
Putin vrea liniște
Kremlinul face tot posibilul să se asigure că Rusia Unită își menține dominația în Duma de stat în următorii cinci ani cât durează mandatul parlamentarilor aleși în acest weekend.
Majoritatea este deosebit de importantă pentru că viitorul legislativ va fi în funcție în 2024 când se termină mandatul lui Putin. Iar președintele rus vrea un for docil pentru ceea ce le va rezerva viitorul.
Pe lângă controlul asupra politicului, toate formele de protest sunt ucise din fașă, liderii sunt ”lichidați” într-un fel sau altul (Navalnîi a fost închis imediat ce s-a reîntors în țară de la tratamentul urmat în Germania, după episodul otrăvirii sale).
“Alegerile în Rusia sunt un circ. Există clovni, avem și public pentru așa ceva și avem și un proprietar al circului. Oricine merge să voteze este un clovn”, spunea recent într-o emisiune radio un ascultător care explica de ce nu va vota în alegerile parlamentare.
Atac de panică la Kremlin
Și cu toate acestea, proprietarul circului pare să fi suferit un episod de anxietate chiar înaintea scrutinului, mai cu seamă că platforma lansată de Navalnîi a supraviețuit atât cât a putut.
Deși doar un număr limitat de candidați cu-adevărat independenți au fost admiși pe buletinele de vot, echipa lui Navalnîi încearcă să-i ghideze pe alegători și să le arate care sunt cei cu șanse reale să învingă Rusia Unită. Majoritatea provin de la așa-numitele partide sistemice de opoziție: Rusia Justă, Partidul Comunist și Partidul Democrat Liberal.
Rusia divizată din spatele Rusiei Unite
Ultimele sondaje indică faptul că, spre deosebire de alegerile din 2016 când episodul anexării Crimeei (2014) a jucat un rol decisiv în activarea patriotismului și a naționalismului în jurul lui Putin care a obținut o supermajoritate, rușii nu mai par la fel de interesați de statutul de mare putere, ci mai mult de nivelul de trai și viața economică.
“Există un soi de oboseală la nivelul publicului, oamenii au obosit să mai audă despre victorii militare”, comentează Andrei Kolesnikov, analist de politică rus la Carnegie Endowment for International Peace.
“Se presupune că toată lumea a fost deja învinsă (de Rusia- n.red) Se presupune că există un amestec din toate direcțiile și că există agenți străini, dar narativul ăsta singur nu are un efect mobilizator prea mare”.
Sondajele mai arată că sprijinul pentru Rusia Unită a scăzut la 30%, sub nivelul din 2016. Tocmai pentru că multe categorii sunt interesate de nivelul de trai, Putin a ținut să ”cumpere” voturile militarilor, polițiștilor și magistraților majorându-le salariile cu doar câteva zile înainte de alegeri, pensionarii fiind și ei luați în calcul pentru noi indexări.
